Procurorii cer 25 de ani de închisoare pentru Vladimir Plahotniuc. Anunțul a fost făcut la ședința de luni, 23 martie, când au început pledoariile, iar procurorul de caz Alexandru Cernei este primul care și-a prezentat concluziile.

Procurorul Alexandru Cernei a declarat că, în urma examinării cazului, autoritățile consideră necesară aplicarea unei pedepse severe împotriva lui Vladimir Plahotniuc. Conform acestuia, corectarea comportamentului inculpatului poate fi realizată doar prin aplicarea măsurilor legale complete, inclusiv izolarea acestuia de societate.

Astfel, procurorul a cerut instanței să stabilească o pedeapsă sub formă de închisoare pentru Plahotniuc, pe o durată de până la 25 de ani, ca măsură de protecție și sancționare a faptelor comise.

„Inculpatului i se incriminează cinci capete de acuzare: crearea și conducerea unei organizații criminale, escrocherie și spălare de bani în proporții deosebit de mari, însă având cinci infracțiuni distincte. Adică cinci capete de învinuire. Astăzi am prezentat o analiză a probelor administrate în cadrul urmăririi penale și cercetate în instanța de judecată, care demonstrează vinovăția inculpatului pentru comiterea acestor infracțiuni în mod separat. La fel, am solicitat să fie stabilită o pedeapsă pentru concurs de infracțiuni, o pedeapsă definitivă prin cumul total al pedepselor, în mărime de 25 de ani de închisoare”, a declarat procurorul Alexandru Cernei.

De asemenea, procurorul a solicitat încasarea, în folosul părții civile, a sumei de aproximativ 39 de milioane de dolari și 3.518.000 de euro.

La rândul său, avocatul lui Plahotniuc consideră că acuzațiile sunt nefondate și că clientul său este nevinovat.

„Ce ține de termenul solicitat de acuzare, considerăm că aceștia au luat drept bază termenul maximum posibil care poate fi aplicat unei persoane (…) Considerăm că această pedeapsă este impusă mai mult de politic, decât de acuzarea de stat”, a explicat Lucian Rogac.

Vladimir Plahotniuc nu s-a prezentat la ședință.

LIVE O nouă ședință în dosarul Plahotniuc: Încep pledoariile

#25 ani #procuror #Vlad Plahotniuc

Uniunea Europeană se confruntă cu o criză a prețurilor la energie, pe fondul perturbărilor de pe piețele petrolului și gazelor provocate de războiul din Iran. Comisarul european pentru Energie, Dan Jorgensen, le-a transmis miniștrilor Energiei din statele membre că guvernele ar trebui să ia în calcul măsuri pentru reducerea consumului de gaze naturale și electricitate, scrie adevărul.ro.

„Ne confruntăm cu o criză a prețurilor legată de o criză a aprovizionării”, a transmis Jorgensen, într-o scrisoare adresată miniștrilor europeni.

Potrivit Reuters, Europa este puternic dependentă de importurile de petrol și gaze, iar perturbarea transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz pune presiune suplimentară asupra piețelor internaționale. Prin acest coridor trece în mod normal o parte semnificativă din comerțul mondial cu petrol și gaze naturale lichefiate.

Deocamdată, Uniunea Europeană nu se confruntă cu o lipsă de gaze, însă prețurile ridicate complică eforturile statelor membre de a-și reface rezervele înaintea iernii. Depozitele europene sunt în prezent mai puțin umplute decât în aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce crește presiunea asupra guvernelor pentru pregătirea sezonului rece.

Jorgensen susține că UE este mai bine pregătită decât în criza energetică din 2021, când reducerea livrărilor rusești a provocat presiuni majore asupra pieței europene. Capacitatea mai mare de import de gaze naturale lichefiate, dezvoltarea energiei regenerabile și reducerea consumului de gaze sunt printre factorii care au îmbunătățit situația.

Comisarul european le-a cerut statelor să continue pregătirile și să ia în calcul măsuri care să sprijine umplerea depozitelor de gaze sau să reducă cererea de gaze și electricitate atât timp cât situația o impune. Printre exemplele menționate se numără limitarea temperaturilor în clădirile publice, restricționarea încălzirii spațiilor exterioare și oprirea iluminatului public care nu este necesar.

Criza energetică este legată de conflictul din Orientul Mijlociu și de perturbările transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz, o rută esențială pentru comerțul mondial cu energie. Traficul navelor prin strâmtoare a scăzut puternic în ultimele săptămâni, deși unele exporturi de petrol continuă.