Pe măsură ce Legislatura a XI-a se apropie de final, aleșii poporului exprimă poziții diametral opuse cu privire la eficiența activității Parlamentului. În timp ce majoritatea parlamentară evidențiază progrese importante în reforme, precum și susținere socială consolidată, opoziția critică transparența redusă și invocă blocaje legislative, precum și lipsa unui dialog real între fracțiuni.

Contactată de IPN, președinta fracțiunii Partidului Acțiune și Solidaritate, Doina Gherman, a menționat că, în ultimii ani Parlamentul a jucat un rol esențial în gestionarea unor crize majore. Ea a evidențiat că Legislatura a XI-a a impulsionat reforme-cheie în procesul de integrare europeană, a acordat sprijin substanțial infrastructurii sociale prin fonduri externe și a înregistrat progrese semnificative în domeniul drepturilor femeilor.

„Republica Moldova a deschis negocierile de aderare la UE, iar sprijinul european valorificat a fost de patru ori mai mare decât în perioadele anterioare. În același timp, am reușit să creștem considerabil investițiile în educație, sănătate și protecție socială. Parlamentul a fost un motor al acestor transformări”, a menționat Doina Gherman, vicepreședintă a legislativului.

Deputata a punctat, de asemenea, o serie de inițiative pentru echitatea de gen, combaterea violenței împotriva femeilor și sprijinirea participării femeilor în viața politică și economică, numind această legislatură drept una cu „cele mai multe progrese în domeniul egalității de gen”.

Grigore Novac, vicepreședintele fracțiunii Blocului Comuniștilor și Socialiștilor, care de altfel este deja la al treilea mandat de deputat, consideră actuala legislatură drept una dintre cele mai slabe din punct de vedere profesional. Deputatul și-a exprimat regretul că munca opoziției ar fi fost ignorată sau chiar obstrucționată. Potrivit lui, din cele aproximativ 200 de proiecte legislative înaintate de fracțiunea BCS, mai puțin de 10% au fost acceptate.

El a declarat că opoziția a fost martoră la o practică prin care proiectele sale legislative fie nu au primit aviz din partea Guvernului perioade îndelungate, fie au fost comasate ori preluate fără a fi recunoscute de majoritatea parlamentară.

„Opoziția este obstrucționată total în ceea ce numim noi proces legislativ”, a declarat deputatul Grigore Novac pentru IPN.

Deputatul independent, Denis Ulanov, afiliat fostului partid Șor (declarat neconstituțional în 2023), are o viziune critică asupra modului în care a funcționat Parlamentul în această perioadă. El acuză lipsa de transparență, absența dezbaterilor reale și marginalizarea opoziției. Potrivit acestuia, reformele promovate de majoritate ar fi fost adoptate „în regim de urgență”, fără consultări publice sau expertiză independentă.

„Partidul de guvernare și-a subordonat instituții cheie prin legi convenabile, iar Parlamentul a fost redus la un mecanism de aprobare automată. Un parlamentarism adecvat prevede un echilibrul între putere și opoziție, o cooperare constructivă, concurență de idei și o dezbatere echitabilă a proiectelor de lege. Aceasta este esența muncii parlamentare – locul unde sunt auzite toate vocile, nu doar cea a propriei fracțiuni”, a precizat pentru IPN Denis Ulanov.

Legislatura a XI-a a Parlamentului Republicii Moldova a fost constituită în urma alegerilor parlamentare anticipate din 11 iulie 2021. Atunci în Parlament au acces trei formațiuni politice: Partidul Acțiune și Solidaritate cu 63 de mandate, Blocul electoral al Comuniștilor și Socialiștilor cu 32 de mandate și partidul politic Șor – 6 mandate. După declararea neconstituțională a PPȘ, deputații au devenit fie neafiliați, fie independenți.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Următoarele alegeri parlamentare sunt programate pentru data de 28 septembrie.

#final #mandat #parlament

Grupul de ţări cu cele mai puternice economii de piaţă G7 va proceda la o eliberare coordonată a 100 de milioane de barili de motorină şi alţi combustibili din rezervele pe care le are, prin intermediul Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE), informează știrileprotv.ro.

Măsura vine în încercarea de a stabiliza pieţele energetice mondiale, potrivit unei declaraţii comune a liderilor G7 de vineri, relatează Reuters şi AFP.

„Ne vom îndeplini angajamentele printr-o eliberare coordonată, prin intermediul AIE, a 100 de milioane de barili, care va începe imediat şi se va desfăşura pe o perioadă de 4 luni, incluzând o eliberare substanţială de motorină, concentrată la începutul perioadei, în primele 20 de zile, de către membrii şi partenerii G7”, se arată în declaraţia publicată de biroul preşedintelui francez Emmanuel Macron la finalul unei reuniuni a preşedinţilor şi şefilor de guvern din G7.

„Am convenit că nu vor exista restricţii sau interdicţii de export între membrii G7”, a precizat Emmanuel Macron, subliniind că Donald Trump, care ameninţase că va interzice exporturile de gaz american, a fost, de asemenea, „foarte clar în această privinţă”.

În acelaşi timp, preşedintele american a afirmat vineri că „Europa tocmai a acceptat să pună pe piaţă o cantitate uriaşă din motorina sa stocată în cantităţi mari”, într-un mesaj postat pe reţeaua sa Truth Social. „Procesul va începe imediat”, a asigurat preşedintele american.

Reuniunea G7 care a avut vineri prin videoconferinţă urma să încerce să găsească o soluţie la creşterea vertiginoasă a preţurilor la carburanţi. Aceasta a avut un efect pozitiv asupra preţurilor petrolului, care erau în scădere vineri, piaţa anticipând o deblocare a rezervelor europene de motorină sub presiunea Statelor Unite.

În jurul orei 13:55 GMT (16:55 la Bucureşti), preţul barilului de Brent din Marea Nordului, cu livrare în decembrie, scădea cu 1,98%, ajungând la 100,28 dolari. Echivalentul său american, West Texas Intermediate, cu livrare în noiembrie, scăzuse cu 2,93%, ajungând la 90,15 dolari, după ce a înregistrat o scădere de peste 5%, ajungând la 88,06 dolari.

Pentru a calma piaţa mondială, guvernul american face presiuni asupra Europei să recurgă la stocurile sale de urgenţă de motorină şi a ameninţat chiar să interzică exporturile sale de carburanţi către UE în cazul unui refuz.

Apropierea alegerilor legislative de la jumătatea mandatului lui Trump, de la începutul lunii noiembrie, sporeşte presiunea asupra administraţiei Trump pentru a reduce preţurile acestui combustibil utilizat pe scară largă în sectorul agricol şi în transportul de mărfuri cu camioanele. O interdicţie a exporturilor impusă de Washington ar putea, într-adevăr, să reducă preţurile pe piaţa internă, dar ar face ca preţurile motorinei să crească brusc în ţările importatoare şi ar risca să aibă repercusiuni negative asupra altor produse rafinate din Statele Unite în câteva săptămâni. Pentru Casa Albă, alternativa este ca ţările din UE să recurgă la rezervele proprii de motorină pentru a susţine piaţa.

O armă cu două tăișuri

Războiul din Orientul Mijlociu a determinat creşterea preţurilor la ţiţei în acest an, dar, mai ales, piaţa produselor rafinate este cea care stârneşte îngrijorare înainte de venirea iernii. „Scăderea capacităţilor de rafinare şi a producţiei în Orientul Mijlociu şi în Rusia, combinată cu anularea de către China a transporturilor de produse destinate exportului pentru a-şi susţine aprovizionarea internă, continuă să limiteze disponibilitatea combustibililor”, explică Ole Hansen, analist la Saxo Bank.

„O prelevare din rezervele strategice ar contribui la compensarea scăderii stocurilor comerciale” şi ar uşura presiunea asupra preţurilor, adaugă Giovanni Staunovo, într-un comentariu pentru AFP. Cu toate acestea, „rezervele strategice sunt concepute pentru a face faţă perturbărilor temporare ale ofertei, şi nu dezechilibrelor structurale ale pieţei”, reaminteşte el. Rezerve mai reduse înseamnă că „piaţa ar putea deveni din ce în ce mai sensibilă la riscurile care afectează oferta, ceea ce s-ar putea traduce prin fluctuaţii mai mari ale preţurilor”, avertizează analistul.

Preşedintele francez Macron a purtat o discuţie cu Trump în cursul nopţii, subliniind necesitatea de a colabora pentru a combate creşterea preţurilor la combustibili şi pentru a asigura disponibilitatea la nivel global a produselor rafinate, a anunţat vineri Palatul Élysée. Franţa deţine în prezent preşedinţia G7.

Reuters a relatat joi că administraţia Trump le-a cerut Germaniei şi Franţei să-şi reducă stocurile de motorină de urgenţă, sub ameninţarea unei posibile interdicţii a exporturilor de motorină din SUA, potrivit a trei persoane apropiate discuţiilor.