Curs valutar
  • EUR
    20.1411
    -0.0631%
  • USD
    18.3744
    0.1965%
  • RUB
    0.2232
    0.4928%
  • RON
    3.7671
    -0.0345%
  • UAH
    0.4067
    0.5164%

Toate știrile

19 noiembrie 2026

Leul moldovenesc, tot mai tare. Cine câștigă și cine pierde

13 Oct. 2021, 18:54
 // Categoria: Economie // Autor:  Realitatea.md
13 Oct. 2021, 18:54 // Economie //  Realitatea.md

Leul moldovenesc devine tot  mai tare în raport cu monedele de referință euro și dolar. Or, aprecierea a început din luna iunie a acestui an. Astăzi, un euro poate fi cumpărat la casele de schimb valutar cu 20,02 lei și vândut cu 19,95 lei, iar un dolar american poate fi cumpărat cu 17,36 lei și vândut cu 17,27 lei.

”În primele 8 luni ale anului leul moldovenesc a înregistrat o ușoară tendință de depreciere față de coșul valutar, însă din luna august înregistrăm o tendință evidentă de apreciere. Săptămâna trecută leul s-a apreciat față de coșul valutar IVM-10 cu 1% și în prezent este cu 1,9% mai puternic decât la începutul anului. Săptămâna curentă leul a început tot cu o tendință pronunțată de apreciere”, constată economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță.

În săptămâna analizată leul moldovenesc s-a apreciat față de toate valutele din coșul valutar IVM-10, fenomen care nu se întâmplă foarte des pe piața valutară. Cel mai mult Leul moldovenesc s-a apreciat față de EURO (+1,4%) și leul românesc (+1,4%). Această apreciere în cea mai mare parte este determinată de deprecierea acestor valute față de Dolarul american.

În 2020 piața valutară internațională a fost marcată de două evoluții diametral opuse: 1) Euro și valutele din Uniunea Europeană s-au apreciat puternic față de dolarul american, 2) valutele regionale ale țărilor în curs de dezvoltare, cum ar fi Ucraina, Turcia, Rusia, Belarus, s-au depreciat puternic față de dolarul american. În acelea condiții de furtună pe piețele internaționale, leul moldovenesc a căutat punctul de echilibru și a oscilat între aceste două procese majore.

În 2021 dolarul american recuperează din ce a pierdut în relații cu valutele din zona UE, iar valutele regionale a țârilor în curs de dezvoltare î-și revin după căderea de anul trecut. Respectiv evoluția leului moldovenesc din acest an, este mai degrabă o consecință a tendințelor de pe piața externă și mai puțin a evoluțiilor de pe piața internă.

Evident un leu puternic înseamnă prețuri mai mici pentru consumatori și o reducere a presiunii inflaționiste. Prețul mărfurilor de import recalculat în lei, este deja cu 2% mai mic decât la începutul anului.

Însă pentru producătorii autohtoni un leu puternic înseamnă încasări mai mici la exportul de bunuri și servicii. Însă ținând cont de faptul că în acest an conjunctura internațională a prețurilor este favorabilă și cel mai probabil v-om avea cel mai mare volum de export înregistrat vreo dată în Moldova, este logică poziția BNM de a proteja în primul rând populația de evoluția negativă a prețurilor.

Cursul valutar este unul din instrumentele BNM de a combate inflația, alături de instrumentele monetare, pe care BNM le aplică deja a 3 oară în acest an.

Realitatea Live

19 Nov. 2026, 22:25
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
19 Nov. 2026, 22:25 // Slider //  Ana Panaguța

La 85 de ani de la începutul Holocaustului în Basarabia, memoria evreilor persecutați și uciși în timpul celui de-al Doilea Război Mondial este readusă în spațiul public al Bălțiului. În centrul municipiului a fost inaugurat „Pragul de poticnire”, un memorial amplasat într-un loc legat direct de tragedia comunității evreiești locale, care, înainte de război, reprezenta o parte importantă a vieții orașului, transmite nordnews.md.

„Timp de generații, comunitatea evreiască a fost o parte integrantă a vieții orașului. Aici au funcționat sinagogi, școli, biblioteci și instituții culturale. Evreii au adus o contribuție semnificativă la dezvoltarea economică, socială și culturală a orașului Bălți”, a declarat Marina Anukov, șefa reprezentanței „Nativ” a Centrului Cultural Israelian în Republica Moldova.

În 1930, în Bălți locuiau peste 14 mii de evrei. Un deceniu mai târziu, comunitatea avea să fie lovită de Holocaust. Potrivit Centrului Mondial de Comemorare a Holocaustului „Yad Vashem”, în iulie 1941, 44 de evrei, printre care membri ai Comitetului Evreiesc, au fost scoși din subsolul fostei Bănci Moldova și duși la periferia orașului pentru a fi executați. Un singur om a supraviețuit. Noul memorial a fost amplasat în apropierea fostei bănci, pe strada Ștefan cel Mare 50.

„Pietrele de poticnire sunt menite să comemoreze persoanele care au fost discriminate și ucise pentru că erau evrei. Și sunt menite să fie unul dintre primele semne publice care recunosc faptul că populația evreiască a fost, de asemenea, persecutată aici, în Bălți”, a declarat Achilles Arvedt, secretar-cancelar al Ambasadei Republicii Federale Germania în Republica Moldova.

În aceeași zi, memoria comunității evreiești a fost readusă în atenție și într-un alt loc al municipiului. La cimitirul evreiesc de pe strada Miron Costin a fost inaugurat gardul restaurat. Proiectul, în valoare de 60 de mii de euro, a permis refacerea a 750 de metri de împrejmuire.

„În ceea ce privește cimitirul nostru, există de mult timp dorința de a-l împrejmui complet cu un gard. Deși actele de vandalism sunt rare, ca în orice cimitir, tot trebuie împrejmuit, și împrejmuit corespunzător. Ultima dată când s-a făcut asta, cred, a fost acum aproximativ 40 de ani”, a declarat Isaac Golberg, președintele comunității evreiești din Bălți.

Lucrările au fost finalizate în decembrie 2025, cu sprijinul financiar al Ministerului Federal al Afacerilor Externe al Germaniei și al municipalității Bălți, care a asigurat 10% din costul proiectului. Comunitatea evreiască își propune să continue amenajarea cimitirului prin pavarea aleii centrale și instalarea unui sistem de iluminat alimentat cu energie solară. Dincolo de conservarea locului, autoritățile locale vorbesc despre păstrarea memoriei oamenilor care au făcut parte din istoria municipiului.

„Cum am spus, aici sunt înmormântate mai multe persoane care sunt celebre mult dincolo de granițele Moldovei. Pe pietrele funerare nu sunt doar nume. În spatele fiecărui nume se află o poveste, destinele oamenilor care au construit orașul nostru, de care suntem mândri și ne amintim de ei pentru că aceasta a fost contribuția lor”, a declarat Alexandr Petkov, primarul municipiului Bălți.

Inițiativa instalării memorialului a fost prezentată Fundației Konrad Adenauer în 2025, în cadrul unui program care include activități de cercetare și educație privind istoria Holocaustului.

„Această idee a apărut grație comunității evreiești din Republica Moldova, care s-a adresat pentru sprijin în cadrul programului de comemorare dedicat celor 85 de ani de la începutul Holocaustului în Republica Moldova și de la înființarea ghetoului de la Chișinău”, a declarat Snejana Serebrian, coordonatoare de proiecte în cadrul Biroului Fundației Konrad Adenauer în Republica Moldova.

Holocaustul a distrus o mare parte a comunității evreiești din Bălți. În septembrie 1941, aproximativ nouă mii de evrei aflați în lagărele de la Răuțel, Rîșcani și Limbenii Noi au fost transferați la Mărculești. Aproximativ trei mii dintre ei erau evrei din Bălți.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!