Cauza penală inițiată în privința unui lider informal al organizației criminale „Kitaeț” a fost expediată în instanța de judecată. Potrivit materialelor cauzei, învinuitul, acționând cu susținerea directă a liderului organizației criminale, a fost responsabil de colectarea sistematică a mijloacelor financiare destinate așa-numitei „visterii criminale” la nivel național, deținând totodată un statut de lider informal în ierarhia subculturii criminale.

Acesta era recunoscut de membrii organizației drept o verigă de conducere, exercitând atribuții de coordonare și influență.

„Învinuitul este cercetat pentru comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 284 alin. (1) din Codul penal, manifestate prin organizarea și susținerea activității organizației criminale, inclusiv recrutarea membrilor, organizarea întrunirilor, constituirea fondurilor financiare, precum și coordonarea acțiunilor criminale, și de art. 243 alin. (3) lit. a), b) din Codul penal – spălarea banilor în interesele organizației criminale.

Investigația reprezintă rezultatul unei operațiuni complexe, desfășurate pe parcursul anilor 2024–2026, în cadrul căreia procurorii au coordonat un amplu spectru de măsuri speciale de investigații și acțiuni de urmărire penală. Activitățile au fost realizate în strânsă conlucrare cu subdiviziunile specializate ale INI, inclusiv prin valorificarea mecanismelor de cooperare internațională, fapt ce a permis identificarea circuitelor financiare și a conexiunilor infracționale transfrontaliere. În vederea asigurării eventualei confiscări speciale, la demersul procurorilor au fost aplicate sechestre asupra bunurilor mobile și imobile în valoare totală de 6 264 942,95 lei”, se arată în comunicatul emis de Poliția Republicii Moldova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pentru faptele incriminate, legislația prevede o pedeapsă cu închisoare de până la 15 ani, însoțită de amendă în mărime de până la 20.000 de unități convenționale ( 1.000.000 lei). Urmărirea penală în privința altor membri ai organizației criminale continuă, iar procurorii întreprind în continuare măsuri în vederea tragerii la răspundere a tuturor persoanelor implicate.

#cauza penala #judecată #lider informal al organizației criminale „Kitaeț”

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a transmis o Adresare-Apel oficială, însoțită de o analiză juridică extinsă, autorităților, prin care denunță modul în care se desfășoară „amalgamarea normativă” a unităților administrativ-teritoriale.

Demersul vine în urma a zeci de sesizări primite de la primării membre ale CALM, care reclamă că au primit notificări unilaterale prin care li se impune includerea în anumite „clustere”, fără consultare, cu doar câteva zile la dispoziție pentru răspuns. CALM consideră termenul imposibil de respectat, întrucât legislația în vigoare prevede câteva etape ,convocarea consiliului local, consultare publică, avizare, care necesită mult mai mult timp.

Potrivit organizației, procesul afectează deopotrivă localitățile care au parcurs deja, cu bună-credință, etapa amalgamării voluntare potrivit Legii nr. 225/2023, dar și primăriile de sine stătătoare, care dispun de populație, bază fiscală și capacitate administrativă proprie. În ambele cazuri, localitățile primesc unități administrativ-teritoriale alipite fără oameni, fără bani și fără instituții, iar responsabilitatea rămâne integral pe umerii primăriilor existente.

„Primăriile au fost puse în fața unei alegeri care nu este o alegere: ori te amalgamezi «voluntar» și primești finanțare, ori ești amalgamat oricum și nu primești nimic. Condiționarea banilor publici de conformare contravine direct articolului 9 din Carta Europeană a Autonomiei Locale”, a precizat Viorel Furdui, director executiv al CALM.

Guvernul a reacționat ulterior, susținând că a comunicat transparent și consecvent despre etapele reformei administrației publice locale, atât despre amalgamarea voluntară, cât și despre etapa normativă, iar primarii și aleșii locali au fost informați și consultați pe tot parcursul procesului.

„Prin urmare, pregătirea opțiunilor de reorganizare, prezentarea acestora autorităților locale și desfășurarea consultărilor nu înseamnă că Guvernul decide reorganizarea teritoriului. Decizia juridică finală aparține Parlamentului și va produce efecte numai prin adoptarea legii organice corespunzătoare. Formula juridică poate fi rezumată clar: Guvernul analizează, fundamentează, consultă și propune, iar Parlamentul decide și legiferează”, precizează purtătorul de cuvânt al Guvernului.