Întâlnirea dintre președintele Statelor Unite, Donald Trump, și secretarul general al NATO, Mark Rutte, desfășurată pe 8 aprilie, a fost una extrem de tensionată și a degenerat rapid într-un schimb de replici dure, menționează Politico, citând oficiali europeni.
Conversația purtată cu ușile închise a devenit rapid conflictuală, în contextul în care liderul de la Casa Albă și-a exprimat nemulțumirea față de aliații europeni. Dialogul nu a fost altceva decât „un torent de insulte”.
În același timp, potrivit a trei persoane familiarizate cu discuțiile, Trump nu a formulat cereri concrete și nici nu a indicat explicit că Statele Unite își vor reduce angajamentele față de alianță. Cu toate acestea, unul dintre articole susține că liderul american a insistat asupra subiectului, afirmând că s-a simțit trădat de aliați, care, în opinia sa, au interzis operațiunile americane din baze militare existente datorită sprijinului oferit de Washington.
Refuzul unor state precum Spania și Franța de a permite avioanelor de război americane să utilizeze spațiul lor aerian a amplificat nemulțumirile de lungă durată ale lui Trump față de NATO. Acest lucru i-ar fi consolidat percepția că europenii „profită” de sistemul de securitate american fără a contribui suficient.
„Nu le cerem să efectueze atacuri aeriene. Când avem nevoie să ne permită să le folosim bazele militare, răspunsul lor este nu? Atunci de ce suntem în NATO?”, a declarat Mark Rutte.
Pe de altă parte, Mark Rutte a încercat să reducă tensiunile și să mențină coeziunea alianței. Într-un discurs susținut la Washington, acesta a descris întâlnirea drept una „sinceră” și a recunoscut că „a fost dezamăgit” de nivelul sprijinului oferit de unii aliați europeni, subliniind totodată că membrii contribuie în prezent la eforturi esențiale.
Conform articolului, rolul lui Rutte în această situație a fost acela de a gestiona reacțiile lui Donad Trump considerat imprevizibil.
„Accentul se pune pe ceea ce este mai bine pentru Ucraina”, a declarat una dintre persoane, adăugând:
„Dacă Mark merge acolo și îi oferă președintelui șansa de a se descărca, eliberează o parte din presiune, atunci ia deciziile corecte. Oricât de jenantă ar fi lingușirea publică a lui Trump, este un preț mic de plătit”.
Ulterior, reacțiile publice ale lui Trump au fost mai temperate decât în alte situații.
„Așa cum a spus președintele Trump ieri, NATO a fost testat și a eșuat. El nu are nicio așteptare de la NATO în acest moment și nu le-a cerut nimic”, a transmis Casa Albă, într-un comunicat oficial.
Totuși, această poziție contrazice postările anterioare ale președintelui american de pe rețelele sociale, în care acesta a criticat în repetate rânduri statele membre NATO pentru lipsa de sprijin în contextul războiului.
În paralel, Europa a oferit un sprijin limitat. Franța a permis realimentarea avioanelor americane, fără a autoriza decolarea pentru operațiuni ofensive.
Nave de război americane au ajuns în Grecia și Spania, iar avioane au operat din baze din Regatul Unit și Italia pe durata conflictului.
Una dintre problemele semnalate de un diplomat NATO și de alte surse apropiate discuțiilor este lipsa unor indicații clare din partea Statelor Unite privind necesarul de sprijin.
„Când a venit momentul să se ofere sprijinul logistic, unii aliați au fost puțin cam lenți, ca să nu spun mai mult. Ca să fim corecți, au fost și ei puțin surprinși”. a confirmat Rutte.
Cu toate acestea, oficialii recunosc că, pe termen scurt, Europa nu poate funcționa fără sprijinul american.
„NATO înseamnă are nevoie de americani pentru a opera”, a declarat un oficial american al apărării, adăugând: „Ar trebui să plecăm din cauza asta? Categoric nu. Dar Trump nu greșește când este frustrat”, au subliniat unii reprezentanți NATO.
În pofida tensiunilor, rămâne incert ce anume solicită concret administrația americană de la aliați. În baza informațiilor apărute, SUA nu au transmis cereri oficiale către Consiliul Nord-Atlantic al NATO privind sprijinul în contextul conflictului sau al operațiunilor din zona Strâmtorii Ormuz.
