În 2025, regiunea transnistreană a primit 6,3 milioane de euro ajutor financiar nerambursabil din partea donatorilor. Printre aceștia se numără Uniunea Europeană, precum și guvernele Suediei, Regatului Unit și Germaniei. Aceste date sunt prezentate în raportul așa-numitului minister al economiei al regiunii privind activitatea din 2025, publicat la începutul lunii aprilie.

De regulă, banii europeni sunt direcționați către proiecte concrete și sunt gestionați de organizații neguvernamentale care implementează programele la nivel local, precizează publicația Zona de Securitate. Fondurile rămân în conturile acestor organizații și sunt utilizate exclusiv pentru implementarea proiectelor.

Pretinsele autorități nu au vreo legătură directă cu gestionarea acestor bani, deși informația despre ei a fost inclusă în raport.

Una dintre cele mai mari programe de asistență europeană implementate în regiunea transnistreană este EU Confidence Building Measures („Măsuri de promovare a încrederii”). Programul este finanțat de Uniunea Europeană și implementat de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD). El funcționează din 2009 și acoperă ambele maluri ale Nistrului. În cadrul lui, antreprenorii au primit granturi și consultanță pentru dezvoltarea afacerilor și accesul la piețele europene, iar comunitățile locale — sprijin pentru modernizarea infrastructurii sociale.

De-a lungul anilor au fost renovate școli, grădinițe, instituții medicale și case de cultură, au fost susținute proiecte în turism, agricultură și industrii creative, precum și inițiative culturale, educaționale și media. Printre lucrările efectuate din banii acordați în cadrul inițiativei se numără inclusiv restaurarea cetății Tighina.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Programul finanțează și alte proiecte de conservare a patrimoniului cultural pe ambele maluri ale Nistrului. Printre acestea se numără restaurarea mănăstirii rupestre din Țîpova, a turnului clopotniței din Vadul lui Rașcov, a ruinelor Marii Sinagogi din Rașcov, precum și a fațadei fostei clădiri a Băncii de Economii și Trezoreriei din perioada interbelică din Tighina (Bender). Bugetul estimat pentru fiecare dintre aceste obiective este de aproximativ 72.000 de euro.

O altă inițiativă este EU4Trade / Ready4Trade, un program orientat spre dezvoltarea exporturilor și sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii. Acesta este finanțat cu participarea UE, Regatului Unit și Suediei și este implementat pentru antreprenori de pe ambele maluri ale Nistrului. Din 2020, în cadrul programului 66 de antreprenori au primit sprijin financiar pentru lansarea sau dezvoltarea afacerilor.

Ajutorul european include și programe umanitare și energetice. De exemplu, în februarie 2025, Uniunea Europeană a oferit sprijin pentru menținerea aprovizionării cu energie a regiunii după criza gazelor. Inițial, UE a achitat aproximativ 20 de milioane de euro pentru livrările de gaz care au asigurat regiunea în perioada 1–10 februarie. Ulterior, Uniunea Europeană a propus alocarea a încă 60 de milioane de euro, însă autoritățile de la Tiraspol nu au răspuns acestei propuneri.

Chiar dacă finanțarea ajunge prin organizații internaționale și ONG-uri, proiectele trebuie aprobate de structurile administrației separatiste.

#bani #ONG #proiecte #Transnistria #UE

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.

#amprente #armata #china