Fostul deputat în parlament, unul dintre liderii partidului „Congresul civic” Mark Tkaciuk susține că funcția de președinte în Moldova trebuie să fie desființată. Declarația a fost făcută în cadrul emisiunii „Spațiul Libertății” cu Lilia Burakovski.

„Tot timpul am fost de partea politicienilor care manifestă reticență față de oricare modificare a Constituției. Am considerat mereu că problema nu e în Constituție, ci în capacitatea de a o aplica și această capacitate trebuie să ți-o cultivi”, a declarat Tkaciuk.

Ex-deputatul a remarcat că în cazul alegerii lui Voronin în funcția de președinte în cadrul parlamentului respectarea cerințelor constituționale s-a reușit în două rânduri, dar în perioada ce a urmat aceasta nu a mai fost posibil.

„În cazul lui Vladimir Voronin realizarea are un caracter de excepție. E un partid deosebit, o autoritate de excepție, niciun alt partid nu a dispus de candidați la președinție având o majoritate constituțională în parlament”, a remarcat Mark Tkaciuk.

Liderul „Congresului civic” a menționat și nenumăratele intervenții în Constituție motivate politic.

„Ia uitați-vă, ce făceau cu această Constituție. Sunt atâtea mine cu ceas acolo. În ultimii ani s-a călcat peste spiritul și buchea Constituției”, a observat Tkaciuk.

Politicianul a remarcat că deja e cazul să se facă concluzii și să se ia măsuri de siguranță pentru ca „deputații zglobii și desfrânați să nu-și lase acolo amprentele”.

Tkaciuk a stipulat că „Congresul civic” pledează pentru desființarea funcției de președinte. „De ce am avea nevoie de acest nacealnik, preocupat de propria-i importanță? El se bagă printre picioare, încurcă lumea, zăpăcește partenerii internaționali. Aceasta îi buimăcește pe oamenii care vin la alegerea directă a „unui prim-măturător în salonul bolnavilor de holeră”, a subliniat fostul deputat.

„Uite când vom trăi ca în Italia sau Germania, când vom reveni la un nivel de cultură politică, când vom avea standarde, iar generozitatea îi va permite societății să plătească o funcție simbolică, va fi altă treabă. Acum, însă, nu avem nevoie de președinte”, a conchis Mark Tkaciuk.

#Mark Tkaciuk #președinte al Republicii Moldova

Spania a ameninţat că nu va sprijini aderarea unor noi ţări la Uniunea Europeană dacă limbile catalană, bască şi galiciană nu vor primi statut de limbi oficiale ale UE, relatează Euractiv, comentând că premierul Pedro Sánchez depinde de sprijinul partidelor regionale pentru a rămâne la putere şi încearcă de mult timp să obţină o recunoaştere mai largă a acestor limbi la nivelul Uniunii Europene, scrie News.ro.

Subiectul revine acum pe agendă în contextul în care Spania se îndreaptă spre alegerile din 2027, când Sánchez a anunţat că intenţionează să candideze pentru un nou mandat.

Totuşi, sprijinul unanim necesar din partea statelor UE s-a dovedit greu de obţinut, Germania, Finlanda şi Italia numărându-se printre ţările care se opun.

Fernando Sampedro, secretarul de stat al Spaniei pentru UE, a semnalat joi o nouă ofensivă diplomatică, făcând o legătură între solicitările Madridului privind limbile regionale şi procesul de extindere a Uniunii.

El a explicat jurnaliştilor, la o reuniune ministerială desfăşurată în Irlanda, că extinderea va însemna că ”vom avea mai multe limbi oficiale în UE, dar înainte de aceasta sperăm ca aşteptările a 20 de milioane de europeni să poată fi îndeplinite prin ajungerea la un acord”.

Muntenegru este principalul favorit pentru a deveni următorul stat membru al UE, fiind ţara candidată care a făcut cele mai mari progrese în ceea ce priveşte reformele solicitate de Bruxelles.

Sampedro a declarat că Spania se numără printre cei mai puternici susţinători ai procesului de extindere, dar a subliniat că ţara sa este membră a UE de 40 de ani şi că limbile bască, galiciană şi catalană sunt deja considerate limbi oficiale la nivel naţional.

Madridul va insista oficial asupra acestei chestiuni la următoarea reuniune a Consiliului Afaceri Generale, din 22 septembrie. „Continuăm să abordăm această problemă cu statele membre, în mod sistematic, la toate nivelurile”, a afirmat Sampedro.

Întrebat dacă acest lucru înseamnă că Spania condiţionează acceptarea unor noi membri, precum Muntenegru, de sprijinirea solicitării privind limba catalană, el nu a negat. „Sunt sigur că vom rezolva această problemă cu mult înainte”, a spus el.

Spania a încercat ultima dată să obţină acest lucru la Bruxelles în iulie 2025, fără succes. Demersul făcea parte dintr-un acord mai amplu încheiat între Sánchez şi partidul separatist catalan de dreapta Junts, precum şi cu alte formaţiuni regionaliste basce şi galiciene, pentru a-i asigura realegerea în 2023.

Anul trecut, Junts a rupt relaţiile cu socialiştii aflaţi la guvernare ai lui Sánchez, invocând promisiuni electorale încălcate, în timp ce alţi aliaţi, precum Partidul Naţionalist Basc, s-au distanţat de guvern pe fondul scandalurilor de corupţie.

Pentru Sánchez, aflat acum sub o presiune politică puternică şi a cărui gestionare a crizei migraţiei din Ceuta i-a afectat grav poziţia, această iniţiativă ar putea reprezenta o oportunitate de a-şi salva fragilul guvern, notează Euractiv.