Partidul Național Moldovenesc (PNM) nu participă în scrutinul prezidențial din toamnă și nici nu se va implica activ în promovarea referendumului constituțional. Cu toate acestea, membrii formațiunii politice vor îndemna cetățenii să voteze „Pentru” în ziua referendumului. Anunțul a fost făcut marți, 3 septembrie, într-o conferință de presă susținută chiar în fața sediului PNM.

Dragoș Galbur, liderul partidului, a menționat că este îngrijorat de numărul mare de pretendenți la funcția de președinte al țării, motiv pentru care, în interiorul formațiunii, s-a luat decizia de a nu înainta un candidat al PNM.

„După o analiză profundă a situației politice actuale și a opțiunilor pe care le avem, am decis să nu participăm la alegerile prezidențiale și nici la campania pentru referendum. Această decizie nu a fost luată ușor, dar este una necesară și logică, în contextul politic actual al Republicii Moldova. În ceea ce privește alegerile prezidențiale, la fel ca și dvs. suntem îngrijorați să asistăm la un număr prea mare de candidați care nu fac altceva decât să inducă în eroare electoratul și să distragă atenția de la adevăratele provocări pe care le are de înfruntat Republica Moldova. Deja asistăm la promisiuni populiste și nerealiste, abordănd unele domenii care depășesc cu mult atribuțiile constituționale ale unui președinte de stat. Considerăm inoportună participarea noastră la acest show politic căruia i se dă nemeritat prea multă atenție, în timp ce noi, de fapt, suntem un stat parlamentar.

În ceea ce privește referendumul constituțional, deși nu vom participa activ în campanie, îndemnăm cetățenii să voteze „Pentru”, a declarat Dragoș Galbur.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că alegerile prezidențiale vor avea loc pe 20 octombrie, în aceeași zi cu referendumul constituțional privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

#PNM #poziție #referendum

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.