„Dacă nu o să găsim o soluție, o să depozităm gunoiul în Piața Marii Adunări Naționale și o să vedem cum o să arate”. Declarația a fost făcută de președintele Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică a Parlamentului, candidatul PAS la funcția de primar al Capitalei, Lilian Carp, în cadrul emisiunii Rezoomat de la Rlive TV.

Politicianul a făcut referire la scandalul legat de construcția unui Centru de gestionare a deșeurilor în mun. Chișinău. Parlamentarul afirmă că municipalitatea este obligată să asigure locul pentru construcția acestui centru.

„Este o isterie și ministerul a venit cu o soluție. Există un teren în apropierea Chișinăului unde ar putea fi făcută fabrica. Eu nu zic Chișinău, dar în apropiere. Într-o zonă foarte neutră. Eu vă spun cu certitudine că este o locație, dar este la o distanță mai mare de municipiul Chișinău la vreo 15-20 de kilometri. Eu i-am dat și doamnei ministre sugestia și urmează ei să facă studiul de fezabilitate și să vadă dacă este o locație beneficiu-cost bună. Dar la Stăuceni nu va fi. Dacă nu o să găsim o soluție o să depozităm gunoiul în Piața Marii Adunări Naționale și o să vedem cum o să arate”, a declarat Lilian Carp.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că, pe 5 septembrie, ministra Mediului, Iordanca-Rodica Iordanov, a declarat că experții încearcă să identifice alternative pentru construcția Centrului pentru gestionarea deșeurilor, însă nu exclud faptul că, în cele din urmă, depozitul va fi amenajat totuși la Stăuceni.

S-au răzgândit responsabilii între timp, iar Ministerul Mediului a emis, în aceeași zi, un comunicat de presă în care au precizat că au fost informați precum că terenul de la Stăuceni a fost exclus din lista locațiilor analizate.

A doua zi, 6 septembrie, primarul municipiului Chișinău, Ion Ceban, a declarat că „Nu va fi construită gunoiște pe teritoriul municipiului Chișinău atâta timp cât eu sunt primar”.

#Carp #deseuri #gunoiste

Autoritățile din România iau măsuri împotriva șoferilor care parchează pe locurile destinate încărcării vehiculelor electrice, printr-un proiect de lege care introduce amenzi între 865 și 1.081 de lei și 3 puncte de penalizare pentru această contravenție.

Proiectul modifică Codul rutier și introduce staționarea nejustificată pe aceste locuri drept faptă contravențională sancționată din clasa a II-a. Măsura urmează să intre în vigoare doar dacă va fi adoptată de Camera Deputaților și promulgată, transmite presa din România.

Astfel, șoferii care ocupă fără drept locurile destinate încărcării vehiculelor electrice ar putea fi sancționați cu amenzi cuprinse între 865 și 1.081 de lei românești (aproximativ 3.290–4.110 lei moldovenești, la cursul actual) și 3 puncte de penalizare. Sancțiunea este prevăzută în proiectul legislativ, urmând să se aplice doar dacă inițiativa va fi adoptată de Camera Deputaților și va fi promulgată.

Ce spun inițiatorii proiectului

„Fără un mecanism de sancțiune (amendă și puncte de penalizare), investițiile în stații de încărcare pot să fie descurajate, generând inclusiv frustrare în rândul posesorilor de vehicule electrice și încetinind ritmul de adoptare a mobilității sustenabile în România.”

Obiectivul principal este garantarea accesului real la infrastructură, iar în lipsa unei legislații sancționatoare clare, acest lucru nu poate fi realizat.

Prin aceste modificări dorim să susținem creșterea disponibilității reale a stațiilor de încărcare și utilizarea eficientă a acestora, încurajarea dezvoltării infrastructurii de reîncărcare, precum și stabilirea clară a organelor competente să intervină și să aplice sancțiuni într-un temei legal clar, lucru imposibil de în prezent din cauza lipsei unor reglementări specifice”, precizează inițiatorii proiectului în expunerea de motive.

Proiectul de lege introduce în legislația rutieră și definiția „locului destinat încărcării vehiculelor electrice”. Acesta este definit ca un spațiu special amenajat și semnalizat corespunzător, destinat exclusiv staționării vehiculelor electrice pe durata încărcării la o stație autorizată.

Totodată, inițiativa introduce în Codul rutier definiția pentru „vehiculele electrice”, fiind vizate autovehiculele dotate cu un grup propulsor care cuprinde cel puțin un motor electric și care îndeplinesc condițiile tehnice prevăzute de legislație.

Proiectul modifică și regimul sancționator pentru șoferii care ocupă acest loc. Staționarea unui vehicul pe un loc destinat încărcării vehiculelor electrice, cu excepția vehiculelor electrice și hibride plug-in aflate în proces de încărcare, este introdusă între faptele sancționate de Codul rutier.

Peste 13.000 de puncte de încărcare

România are angajamente ferme prin PNRR pentru instalarea a peste 13.000 de puncte de încărcare până în anul 2026. Această lege este menită să asigure că indicatorul de utilizare al acestor stații va fi unul real.

„Operatorii de rețele de încărcare vor fi mai motivați să investească în stații, știind că statul protejează accesul clienților la echipamentele lor, iar creșterea încrederii cetățenilor în infrastructura de încărcare a vehiculelor poate determina inclusiv o creștere a achizițiilor unor astfel de vehicule. Prin aceste măsuri sancționatorii, utilizatorul poate avea o certitudine mai mare că un loc de încărcare liber de aplicație este liber și în realitate, crescând astfel accesul real la infrastructură”, mai arată autorii proiectului de lege.