Ministerul mediului nu a renunțat la construcția unui Centru de gestionare a deșeurilor în mun. Chișinău. Mai mult, terenul de la Stăuceni în continuare este examinat ca o locație potrivită pentru depozitul de deșeuri. În prezent, potrivit ministrului Mediului, Iordanca-Rodica Iordanov, experții încearcă să identifice alternative pentru acest teren, însă nu exclud faptul că, în cele din urmă, Centrul de gestionare a deșeurilor va fi construit totuși la Stăuceni.

„La moment, suntem în discuții foarte pline cu Primăria municipiului Chișinău. În realitate dorim foarte mult ca să deblocăm situația creată. Au fost efectuate mai multe misiuni, mai multe ședințe și discuții pentru a identifica care este cea mai optimă decizie privind unde va fi amplasat Centrul de gestionare a deșeurilor. De pe listă acel teren, despre care s-a vorbit încă în februarie (n.r. terenul de la Stăuceni), nu a fost exclus, dar evident în urma mai multor discuții am convenit inclusiv cu Primăria municipiului Chișinău că vom încerca să identificăm și alte terenuri care vor fi evaluate din toate punctele de vedere. În primul rând, trebuie să se țină cont de posibilitatea de accesare, ceea ce ar însemna infrastructura drumului, infrastructură de energie – ceea ce ar însemna infrastructură ca și construcție, noi vorbim de Centru de gestionare a deșeurilor, nu vorbim de o groapă de gunoi”, a precizat ministrul pentru Realitatea.

Ministrul Mediului a mai precizat că ”în Stăuceni este doar o singură locație care este potențial posibilă, dar că va fi or nu va fi, care sunt criteriile care vor sta prioritare în selectare, la moment se lucrează”.

Amintim că în februarie 2023 s-a iscat un adevărat scandal, după ce deputații PAS au înregistrat în Parlament și au inclus pe ordinea de zi a unei ședințe plenare un proiect ce prevede construcția unui Centru de gestionare a deșeurilor în imediata apropiere de localitatea Stăuceni. După ce primarul Capitalei, Ion Ceban, a tras un semnal de alarmă, documentul a fost retras de pe agenda Legislativului. Astăzi, 5 septembrie, într-un răspuns oficial pentru Realitatea.md, reprezentanții Ministerului Mediului au precizat:

„La moment Ministerul Mediului de comun cu finanțatorii examinează mai multe locații pentru amplasarea depozitului de deșeuri. Va fi selectat terenul care este cel mai favorabil/oportun din punct de vedere al sustenabilității proiectului deșeuri solide Moldova și a sistemului integrat de gestionare a deșeurilor. Retragerea unui proiect de lege de pe agenda parlamentului nu înseamnă renunțarea la proiect”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Între timp, localnicii din Stăuceni, mun. Chișinău, au inițiat o petiție prin care colectează semnături pentru a nu permite construcția depozitului de deșeuri pe un teren de 20 ha din localitatea lor.

VIDEO Proiectul „gunoiștii de la Stăuceni”, scos de pe ordinea de zi a Parlamentului. Coșeru: Solicit retragerea

#centru #Ministerul Mediului #proiect #Stauceni

Gazele naturale se scumpesc în Republica Moldova cu aproape 41% de la 1 septembrie, după ce Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a aprobat tariful de 20,30 lei pentru un metru cub, cu TVA inclus. Majorarea este de 5,88 lei pentru fiecare metru cub, față de tariful actual de 14,42 lei.

Pentru un consum de 100 de metri cubi, o gospodărie din Republica Moldova va achita 2.030 de lei, față de aproximativ 1.442 de lei în prezent. Noul tarif este echivalentul a aproximativ 1,02 euro pentru un metru cub, la cursul din 21 august.

În comparație cu statele vecine și cu alte țări europene, tariful din Republica Moldova este mai mare decât valorile comparate pentru Ucraina și România și ușor peste valoarea estimată pentru Marea Britanie. În Franța, tariful de referință este mai mare.

În Ucraina, pentru aproximativ 98% dintre consumatorii casnici, tariful Naftogaz este de 7,96 grivne pentru un metru cub. La cursul utilizat, aceasta înseamnă aproximativ 3,04 lei moldovenești pentru un metru cub. Pentru 100 de metri cubi, un consumator ar achita aproximativ 304 lei moldovenești, față de 2.030 de lei în Republica Moldova.

Ucraina dispune de rezerve de gaze, iar extracția proprie acoperă peste 80% din consumul intern al țării. În 2025, consumul de gaze în Ucraina a constituit 21 de miliarde de metri cubi, dintre care 16,97 miliarde de metri cubi au reprezentat extracția proprie.

În afară de aceasta, Ucraina beneficiază de asistență financiară externă pentru a acoperi cheltuielile bugetare. Doar țările membre ale Uniunii Europene au oferit asistență financiară în valoare de aproximativ 200 de miliarde de euro.

În România, prețul pentru consumatorii casnici este menținut la 0,31 lei românești pentru un kWh prin mecanismul de plafonare. Raportat la un metru cub, la o valoare de aproximativ 10,5 kWh/m³, rezultă 3,25 lei românești pentru un metru cub.

Convertit în moneda Republicii Moldova, tariful este de aproximativ 12,4 lei/m³, adică circa 0,62 euro. Pentru 100 de metri cubi, un consumator român ar achita aproximativ 1.240 de lei moldovenești.

Astfel, dacă este comparat prețul de 20,30 lei/m³ din Republica Moldova cu valoarea de aproximativ 12,4 lei/m³ rezultată din tariful plafonat din România, gazul este cu aproximativ 64% mai scump în Republica Moldova.

Mecanismul pentru menținerea prețului gazului pentru populație a fost prelungit până în 2027.

România dispune, la rândul său, de rezerve de gaze, iar în 2025 și-a acoperit circa 92% din consum prin extracția proprie, potrivit raportului ANRE din România.

Gazul extras în România este vândut unor categorii de consumatori la un preț plafonat de 110 RON/MWh, echivalentul a aproximativ 21 de euro/MWh, în baza hotărârii Guvernului. Totodată, Guvernul României a plafonat prețul la energie electrică și gaze, iar diferența dintre prețul de piață și prețul plafonat este compensată din buget.

În perioada 2022–2024, România a cheltuit peste 5,2 miliarde de euro pentru compensarea diferenței de preț. În același timp, deficitul bugetar s-a majorat la peste 7,6% din PIB, iar România a recurs ulterior la majorarea taxelor și la reducerea cheltuielilor publice pentru diminuarea deficitului.

„Când vorbim de tarifele din România și Ucraina, trebuie să precizăm că ambele țări au extracție proprie și compensează masiv din buget. Ucraina beneficiază de asistență externă, iar România și-a majorat deficitul bugetar și datoria publică. În 2021, datoria publică a României era de 49%, iar anul acesta a depășit deja 60%”, a menționat pentru Realitatea analistul în energetică, Sergiu Tofilat.

Țări în care sunt anunțate scumpiri la gaze din toamnă

În Marea Britanie, consumatorii urmează să treacă printr-o nouă majorare în toamnă. Plafonul de preț pentru energie a crescut cu 13% în iulie, iar pentru octombrie este prognozată o nouă creștere de aproximativ 4%.

Tariful pentru gaz ar urma să crească de la 7,33 la aproximativ 7,90 pence/kWh. Raportat la un consum de 10,5 kWh pentru un metru cub, aceasta înseamnă aproximativ 19,4 lei moldovenești/m³.

Pentru 100 de metri cubi, costul estimat ar ajunge la aproximativ 1.940 de lei moldovenești. Valoarea este cu aproximativ 0,9 lei/m³ mai mică decât tariful de 20,30 lei care va fi aplicat în Republica Moldova.

Și în Franța, gazele urmează să se scumpească din septembrie. Tariful de referință pentru gaz va crește cu 5,6%, până la 172,05 euro/MWh, cu TVA inclus.

Raportat la un consum de aproximativ 10,5 kWh pentru un metru cub, rezultă aproximativ 1,81 euro/m³, echivalentul a circa 36 de lei moldovenești. Pentru 100 de metri cubi, echivalentul este de aproximativ 3.600 de lei.

Este însă vorba despre un tarif de referință, iar prețul efectiv poate varia în funcție de contract.