Mai mulți angajați din sectorul public ar putea fi obligați să depună declarația de avere. Inițiativa aparține deputatului PAS Lilian Carp. De obligativitate nu vor fi scutiți nici președinții și vicepreședinții de partid.

Conform lui, vor fi vizați angajații autorităților publice care sunt la autogestiune să depună declarația. Excepție vor face parte specialiștii care desfășoară activități auxiliare de secretariat, de protocol, administrativ gospodăresc, tehnice, precum și angajații autorităților publice din domeniul sănătății, culturii, educației și cercetării.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Nu o singură dată am fost martorii unor cazuri în care unii conducători de instituții publice, funcționari și politicieni, nu au putut justifica averile pe care le dețin, veniturile oficiale fiind opusul stilului de viață și a bunurilor pe care le au. E nevoie să avem o lege care spune clar cine sunt cei care sunt obligați să facă declarații de avere și venit, care sunt funcțiile care presupun acest lucru și cum anume are lor acest proces.

Tocmai din acest motiv, astăzi am prezentat amendamentul la proiectul de lege pentru modificarea Legii nr.325 din 23 decembrie 2013 privind evaluarea integrității instituționale”, a declarat Carp în cadrul unui briefing.

În opinia sa, modificările vor contribui la prevenirea și combatere îmbogățirii nejustificate, a conflictelor de interese, a stărilor de incompatibilitate, precum și încălcării regimului juridic al restricțiilor pentru categoria de persoane ce vor întruni calitatea de subiect al declarării averii și intereselor personale.

#declaratie de avere #functionari #legislatie #Lilian Carp #modificari

Mii de oameni din Malta și Gozo s-au trezit, miercuri seară, 9 septembrie, din nou fără curent electric. Beznă în case, restaurante, magazine, întreruperile s-au întins pe o suprafață mare a celor două insule.

În câteva localități, curentul a revenit relativ repede.

Potrivit companiei Enemalta este vorba de o defecțiune la una dintre centralele pe gaz natural lichefiat care a dus la pierderea a circa 200 de megawați de energie, practic sistemul a pierdut brusc o bucată importantă din producție. Ca să nu se prăbușească toată rețeaua, Enemalta a fost nevoită să întrerupă temporar alimentarea în mai multe zone, cât timp au pornit generatoarele de urgență. Compania spune că lucrează acum la restabilirea curentului, treptat, iar cauza exactă a avariei încă se stabilește.

Nu e prima dată când insulele rămân în beznă în ultima vreme. Cu doar câteva zile în urmă, Gozo trecuse printr-o criză și mai gravă: două din cele trei cabluri de înaltă tensiune care aduc curentul din Malta s-au defectat, iar mii de locuitori și turiști au stat ore întregi fără electricitate. Enemalta a trebuit atunci să aducă generatoare mobile pe insulă, cât timp echipele tehnice căutau și reparau defecțiunile.

De fapt, toată vara asta a fost una grea pentru rețeaua electrică malteză. În iulie, în plin val de caniculă, mii de gospodării au rămas fără curent, iar cererea de energie a atins un record istoric, 741 de megawați pe 21 iulie, mult peste vârful din 2023. Guvernul a promis atunci compensații pentru cei rămași fără curent mai mult de șase ore.

Enemalta insistă că investește constant în rețea, 141 de milioane de euro între 2023 și 2026, bani duși spre stații noi, transformatoare modernizate și sute de kilometri de cabluri. Numai că penele repetate ridică tot mai insistent o întrebare: chiar ține infrastructura pasul cu cererea?

Premierul Robert Abela a respins ideea că vina ar fi a creșterii populației, spunând că de fapt schimbările climatice sunt cele care împing cererea de curent tot mai sus. Potrivit lui, vârful de consum a crescut cu aproape 80% în ultimul deceniu, de la 417 la 741 de megawați.

Deocamdată, în mai multe localități din Malta și Gozo, oamenii așteaptă din nou să li se aprindă luminile, iar cât va mai dura, rămâne de văzut.