Înaintarea tardivă a candidatului PAS la funcția de primar al Chișinăului și lipsa unor dezbateri autentice au influențat victoria lui Ion Ceban. O spune fostul candidat PAS la șefia Capitalei, Lilian Carp, potrivit căruia Codul Electoral trebuie modificat astfel încât să fie introdusă obligativitatea ca toți candidații sau reprezentanții lor să participe la dezbateri electorale. Se știe că Ion Ceban, candidatul MAN care a câștigat alegerile la Chișinău, nu a participat la nicio dezbatere electorală. În același context, președintele Platformei DA, Dinu Plîngău, pune victoria lui Ion Ceban pe seama incapacității forțelor de dreapta de a identifica un candidat comun.

Lilian Carp explică înfrângerea sa în fața contracandidatului Ion Ceban prin faptul că partidul de guvernare l-a desemnat în calitate de candidat la funcția de primar prea târziu. Lilian Carp spune că n-a avut suficient timp pentru a-și transmite mesajele tuturor locuitorilor municipiului Chișinău. În plus, Carp spune că lipsa unor dezbateri electorale autentice au înclinat balanța în favoarea lui Ion Ceban.

„Noi când am început campania electorală Ivan Ceban avea aproape 65%, iar unele sondaje arătau chiar 68%, obiectivul nostru a fost să avem turul doi, iar în turul doi să dăm bătălia generală. Au fost mai mulți factori care au influențat acest rezultat, e vorba de înaintarea tardivă a candidatului, a fost o campanie destul de apatică. Dacă ar fi fost o dezbaterea reală, s-ar fi scos în evidență că activitatea Primăriei este una netransparentă, ar fi ieșit la iveală faptul că Primăria Chișinău a luat atât de multe credite pentru proiecte care nu merită, la procente foarte mari, aproape 23% de la băncile comerciale. N-au existat dezbateri reale. Cred că va trebui modificat Codul Electoral astfel încât să fie obligați candidații să meargă la dezbateri sau cel puțin, reprezentanții. Când dezbați cu animalele din jurul casei, astea deja nu sunt alegeri”, a spus, potrivit IPN, deputatul PAS Lilian Carp în cadrul emisiunii „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.

VIDEO Reacția CEC, după acuzațiile privind fraudarea localelor: Să se vină și cu probe, nu doar cu declarații

Potrivit datelor preliminare, candidatul Platformei DA, Victor Chironda, a obținut la alegerile din 5 noiembrie 3,82% din voturi. Președintele formațiunii, Dinu Plîngău, spune că dispersarea forțelor de dreapta și incapacitatea de a identifica un candidat comun i-au asigurat lui Ion Ceban un nou mandat de primar.

„Ion Ceban nu a fost obstrucționat de nimeni, el a fost uitat în funcția de primar de Chișinău de către politicienii de la centru. În plus, pe fondul unor probleme în actul de guvernare la nivel central, el a pus totuși niște pavaj. A reușit să se prezinte ca un manager mai bun, decât cei care se află astăzi la guvernare. Din punctul meu de vedere cei de pe dreapta urmau să înainteze un candidat unic, nu să se canibalizeze, ci să reflecte o opțiune mai largă pentru locuitorii municipiului Chișinău. Noi am avut foarte mulți candidați pe dreapta, care au rupt din voturi. Noi, cu candidatul nostru, Victor Chironda, am spus clar că oponentul nostru este Ion Ceban, noi am decis să nu atacăm pe nimeni de pe dreapta, însă au existat atacuri din partea celorlalți candidați și asta a creat repulsie cetățenilor”, a spus președintele Platformei DA, Dinu Plîngău.

Datele preliminare oferite de Comisia Electorală Centrală arată că Ion Ceban, candidatul Mișcării Alternativa Națională, a obținut 50,62% din voturi. Pe locul doi s-a plasat candidatul Partidului Acțiune și Solidaritate, Lilian Carp, care a obținut 28,23% din sufragii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#alegeri locale generale #candidat MAN #candidat PAS #Ion Ceban #Lilian Carp #primaria chisinau

Marte nu este o planetă moartă: noi semne de activitate vulcanică au fost detectate pe „Planeta Roșie”, a cărei suprafață găzduiește cei mai mari vulcani din Sistemul Solar, ceea ce sugerează posibilitatea de apariție a vieții, informează AFP.

„Vulcanismul pe Marte a început în urmă cu 4,5 miliarde de ani și se observă, prin datarea lavei, că rata de erupție a scăzut mult de 2 miliarde de ani încoace, deși cele mai recente erupții au o vechime de câteva zeci de milioane de ani”, a explicat Daniel Mege de la Centrul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei Poloneze de Științe, cercetător la Universitatea Berna din Elveția și autorul principal al unui studiu publicat joi în revista Sciences Advances. Ar fi oare Marte, așadar, pe cale „să adoarmă” din punct de vedere vulcanic?

Pentru a afla mai multe informații, o echipă internațională, condusă de Alexander Trokhimovskiy de la Institutul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei de Științe din Rusia, a contribuit la apropierea ‘observațiilor geologice de observațiile atmosferice’, a subliniat Daniel Mege, scrie Agerpres.

Clorură de hidrogen

Pentru a răspunde acestor întrebări, oamenii ar trebui să călătorească pe Marte și să se apropie de Alba Mons. Pe suprafața din jurul acestui vulcan gigantic, al cărui crater are o circumferință de 1.600 de kilometri, au fost reperate fisuri ce datează din urmă cu 1 milion de ani – un interval infim prin prisma timpului geologic.

În același timp, la doi kilometri deasupra acestor fisuri, în atmosfera marțiană, sonda spațială Trace Gas Orbiter (TGO) din misiunea ExoMars a Agenției Spațiale Europene (ESA) a măsurat concentrația clorurii de hidrogen, un gaz de origine vulcanică.

În atmosfera marțiană, prezența acestui gaz variază în funcție de anotimp: concentrația atinge nivelul maxim în timpul iernii din emisfera nordică, apoi dispare aproape complet în timpul verii – un fenomen cauzat, cel mai probabil, de ciclurile prafului și ale apei de pe „Planeta Roșie”.

Însă oamenii de știință au detectat o excepție de la acest tipar: concentrații mari de clorură de hidrogen au fost măsurate și la începutul verii, deasupra unor fisuri vulcanice de pe pantele vulcanului Alba Mons.

„Colegii noștri care se ocupă de studierea atmosferei nu reușeau să explice această concentrație prin modelele chimice”, a dezvăluit Daniel Mege.

Acest specialist în geologie și planetologie s-a folosit atunci de „intuiția sa de geolog”.

Pe Terra, atunci când sunt analizate cele mai abundente gaze dintr-un vulcan activ, sulful este primul descoperit, abia apoi urmează clorura de hidrogen, în cantități mai mici. „Însă acest raport se inversează în perioadele de repaus ale vulcanilor”, a subliniat Daniel Mege.

„Mai știm, de asemenea, grație meteoriților marțieni căzuți pe Terra, că magma marțiană este de patru ori mai bogată în clorură decât magma terestră”, a adăugat el.

Încă din acest stadiu al cercetărilor, o concluzie se impune: cercetătorii tocmai au detectat un semnal al vulcanismului latent.

„Marte nu este o planetă moartă din punct de vedere geologic în profunzimile sale, ci se află pur și simplu în stare de somn”, a rezumat ESA într-un comunicat.

Circulație hidrotermală

Această concluzie deschide noi perspective legate de apariția vieții pe Marte, o chestiune care preocupă comunitatea științifică de multă vreme.

Atmosfera planetei Marte este extrem de ostilă vieții terestre, atât din cauza temperaturilor scăzute, cât și a radiațiilor ridicate. Însă situația ar putea fi diferită sub scoarța marțiană.

„Atunci când ai un sistem magmatic, există o circulație hidrotermală care se declanșează. Este vorba despre apa caldă din adâncime, vapori care urcă prin fisuri până la suprafață. De altfel, într-un astfel de cadru noi credem că viața a apărut pe Terra. Avantajul acestor sisteme hidrotermale este că poți avea condiții de temperatură, de presiune, care sunt stabile în timp și independente de ceea ce se petrece în atmosferă. Or, scoarța marțiană și scoarța terestră au aproape aceeași compoziție, același tip de roci. A fost nevoie de doar câteva milioane de ani pentru ca viața să apară pe Terra, putem să ne imaginăm că același lucru s-ar putea întâmpla și pe Marte”, a sugerat Daniel Mege.

„Marea întrebare de acum înainte este următoarea: oare această viață a putut să se dezvolte și să se mențină pe termen lung, chiar până în zilele noastre? Răspunsul, așa cum se întâmplă adeseori, va veni odată cu trecerea timpului”, a concluzionat autorul principal al studiului.