Agenția ONU pentru Refugiați preia administrarea Liniei telefonice destinate refugiaților din Ucraina. Lansată la 1 martie și administrată până acum de Guvernul Republicii Moldova, linia verde 0800 800 11 a preluat, în perioada 1 martie – 8 aprilie, peste 10.500 apeluri de la refugiați din Ucraina, dar și de la cetățenii Republicii Moldova care au avut nevoie de informații pentru a dona sau a ajuta direct oamenii veniți din țara vecină.

Funcționarii care au administrat până acum linia verde erau responsabili de mai multe categorii de apeluri: bunuri, alimente, cazare, servicii medicale, servicii de transport și cele consulare sau juridice.

Operatorii liniei verzi au fost atât angajați ai Cancelariei de Stat, dar și colegi de la Academia de Administrare Publică și cei de la Agenția Servicii Publice.

Vera Gurievschi, consultantă în cadrul Cancelariei de Stat, a oferit suport informațional refugiaților atât pe parcursul săptămânii, cât și în weekend-uri, asumându-și funcția de coordonatoare a echipei liniei verzi. Chiar dacă specificul muncii sale de zi cu zi s-a schimbat peste noapte, Vera Gurievschi spune că în toată această perioadă a fost motivată de faptul că, alături de alți colegi, a putut ajuta oamenii aflați în dificultate.

„Am răspuns fiecărui apel și am încercat să găsim o soluție pentru fiecare problemă. Solicitările au fost diferite. Dacă la început erau foarte multe întrebări în legătură cu posibilitățile de transport, ulterior a crescut numărul solicitărilor privind cazarea. Atunci când numărul refugiaților rămași pe teritoriul Republicii Moldova a scăzut și o parte au plecat în Uniunea Europeană, au apărut cele mai multe solicitări la categoria alimentare, servicii medicale și consulare pentru refugiații care au decis să rămână o perioadă la noi”, menționează funcționara.

De-a lungul timpului au fost și apeluri mai puțin obișnuite. De exemplu, refugiații au întrebat de unde pot lua materiale pentru confecționarea unor lucrări manuale, iar alte persoane, cetățeni ai Republicii Moldova, s-au oferit să doneze instrumente muzicale, cum ar fi un pian.

Vera Gurievschi susține că cea mai mare recompensă a muncii echipei liniei verzi a fost un „mulțumesc” sincer de la celălalt capăt al firului. În medie, operatorii liniei verzi în cadrul Centrului de apel în incinta Guvernului au recepționat zilnic circa 250 de apeluri, iar maximum înregistrate au fost 761 de solicitări pe zi.

La începutul lunii aprilie, Agenția ONU pentru Refugiați a format o nouă echipă a Centrului de apel și a asigurat locația pentru acesta. De asemenea, agenția și-a asumat toate cheltuielile privind funcționarea liniei telefonice pentru refugiați și cetățenii moldoveni care vor să ajute.

#linia verde #refugiati #Ucraina

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.