Jorge Messi, tatăl legendarului fotbalist Lionel Messi, s-a stins din viață vineri noaptea, 7 august, la vârsta de 68 de ani, într-o clinică din Rosario, Argentina, locul natal al familiei Messi, potrivit G4media.ro.

Presa internațională a relatat în repetate rânduri că Jorge ducea lupta cu o boală, mai ales după ce Messi a fost surprins plângând după primului gol în tricoul Argentinei la Cupa Mondială 2026, susținând că motivele pentru care a izbucnit în lacrimi nu sunt legate de fotbal.

Messi llorando despues de hacer el primer gol… empezó a llover pic.twitter.com/xBFWFrUPgy

— Leonel Salas (@LeoSal4s) June 17, 2026

„Adevărul, şi asta nu are nicio legătură cu sportul, este că am trecut prin nişte zile dificile. Le mulţumesc întregii delegaţii, coechipierilor mei. Au fost, ca întotdeauna, alături de mine. Mi-au dat multă putere să depăşesc această încercare”, declara Messi după finalul acelei partidei cu Algeria.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Jorge Messi era, de asemenea, și agentul superstarului argentinian. Gazzetta della Sport povestește cum el a fost cel care s-a luptat pentru ca Leo să primească tratamentul necesar pe vremea când era încă un tânăr jucător la Newell’s și cel care i-a fost alături la Barcelona, atunci când au pornit aventura de a-și încerca norocul în Europa, în timp ce mama sa avea grijă de restul familiei la Rosario.

Jorge Messi era căsătorit cu Celia Cuccitini și au patru copii: Lionel, Rodrigo, Matias și Maria Sol.

#doliu #Lionel Messi #tata decedat

Inteligența artificială ar putea îmbunătăți productivitatea europeană cu aproximativ 1% pe parcursul a cinci ani, însă riscă și să accentueze inegalitățile, să suprasolicite rețelele electrice și să sporească dependența de tehnologia străină, cu excepția cazului în care guvernele statelor membre aprofundează integrarea economică, susține Fondul Monetar Internațional (FMI), transmite hotnews.ro.

Într-un raport pregătit pentru reuniunea informală a miniștrilor de Finanțe din Uniunea Europeană, care a avut loc la Dublin în 18 și 19 septembrie, FMI precizează că beneficiile și costurile asociate inteligenței artificiale (AI) ar putea fi distribuite inegal între țări, regiuni și categorii de lucrători. De asemenea, raportul subliniază că finalizarea pieței unice a UE ar contribui la o distribuție mai echilibrată a adoptării IA și a beneficiilor acesteia în interiorul blocului comunitar.

Documentul FMI repetă îngrijorările exprimate anterior de fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, precum și de Comisia Europeană, potrivit cărora fragmentarea piețelor europene de capital, energie și muncă frânează investițiile și inovarea.

60% dintre angajații marilor economii sunt expuși

FMI estimează că aproximativ 60% dintre lucrătorii din economiile europene avansate ocupă posturi cu o expunere mare pe AI.

Deși unii ar putea deveni mai productivi datorită instrumentelor bazate pe AI, alții riscă să-și piardă locurile de muncă pe măsură ce sarcinile repetitive sunt automatizate, în special în sectoarele unde AI tinde mai degrabă să înlocuiască forța de muncă, decât să o completeze.

Raportul menționează că centrele de date din Europa consumă deja aproximativ 3% din energia electrică a continentului, iar cererea de electricitate va crește semnificativ pe măsură ce utilizarea AI se extinde. Marile centre tehnologice, precum Frankfurt, Londra, Amsterdam, Paris și Dublin, se numără printre zonele cele mai expuse, aglomerările de centre de date punând deja presiune asupra rețelelor electrice locale. Pentru a remedia această situație, UE ar trebui să investească în infrastructura electrică transfrontalieră și să aprofundeze integrarea pieței europene de energie, recomandă FMI.

De asemenea, documentul avertizează că Europa riscă să creeze o nouă dependență strategică, având în vedere dominația SUA și a Chinei în dezvoltarea modelelor de AI.

Potrivit FMI, Europa va avea nevoie de investiții semnificative în propria industrie de AI pentru a evita dependența de tehnologia străină. Totodată, raportul sugerează că beneficiile AI ar putea fi distribuite inegal atât între statele membre, cât și în interiorul acestora.

Se preconizează că economiile mai avansate vor beneficia disproporționat de pe urma acestei tehnologii, fiind mai bine pregătite și mai expuse la Inteligența Artificială.