Lipsa de personal remodelează piața muncii: deschide ușa inteligenței artificiale

Economia mondială suferă din cauza unui deficit de resurse umane care a atins un nivel record în ultimii 17 ani, precizează analistul eToro Bogdan Maioreanu.

Trei din patru angajatori la nivel global au raportat dificultăți în găsirea personalului având calificările de care au nevoie, impactul cel mai mare fiind resimțit în Japonia, arată un studiu al ManpowerGroup. Cu 79% dintre companii care nu găsesc competențele necesare și oamenii pe care să îi angajeze, România este una dintre țările care este afectată mai rău de lipsa forței de muncă decât media globală (75%). În Europa, cea mai gravă situație se înregistrează în Germania și Grecia (82%), Irlanda și Portugalia (81%) și Marea Britanie și Franța (80%).

Industriile cele mai afectate sunt: sănătatea, bunurile și serviciile de consum, IT, logistica, transporturile, industria și sectorul materiilor prime și materialelor. Cu toate acestea, în Europa, profesiile specializate aflate la mare căutare sunt zidarii și lucrătorii în domeniul construcțiilor, urmați de șoferii de camioane, de sudori și de asistenții medicali.

Până în 2030, cererea de muncitori calificați va continua să depășească oferta, ceea ce va duce la un deficit global de forță de muncă de peste 85,2 milioane de persoane. Deja apar semne că, în următorii doi ani problema se va acutiza și nu vor mai fi suficiente resurse umane având calificările necesare, arată o analiză Korn Ferry. În țările cu un șomaj scăzut și o producție industrială în plină expansiune, inclusiv Cehia, Polonia, Ungaria și Slovacia, lipsa forței de muncă a accelerat deja automatizarea și utilizarea sporită a roboților – nu pentru a înlocui oamenii, ci pentru că nu sunt suficienți pentru a umple fabricile. Rata șomajului din România, în prezent de 5,6%, este foarte apropiată de cea din țările menționate mai sus, care variază între 5,4% și 4%. Dacă nu este controlat, impactul financiar al acestei lipse de resurse ar putea ajunge la 8.452 de miliarde de dolari în venituri anuale nerealizate până în 2030, echivalentul PIB-ului combinat al Germaniei și Japoniei. Numai Statele Unite ar putea pierde venituri de 1.748 de miliarde de dolari din cauza lipsei de forță de muncă, adică aproximativ 6% din întreaga sa economie.

Piața forței de muncă devine tot mai limitată pe zi ce trece

Piața muncii din SUA a adăugat 303.000 de locuri de muncă luna trecută, mult peste așteptări, fiind a 39-a lună consecutivă de creștere a locurilor de muncă în SUA. Acest lucru a fost considerat o surpriză pentru piețele financiare care se tem acum că reducerea promisă a ratei dobânzii ar putea fi împinsă chiar mai departe decât consensul din iunie. Acest număr mare de locuri de muncă nou create nu este o surpriză dacă ne uităm la datele anterioare și la eforturile companiilor de a produce venituri și profituri în creștere. Dar acest lucru nu spune întreaga poveste. Va fi din ce în ce mai dificil pentru companii să găsească oamenii necesari pentru a-și dezvolta afacerile, deoarece piața forței de muncă devine tot mai limitată pe zi ce trece, rata șomajului în Statele Unite scăzând în martie la 3,8%, de la 3,9% în februarie. Țara are peste 8,75 milioane de locuri de muncă vacante și doar 0,7 șomeri pe loc de muncă vacant. Acest lucru pune presiune pe piața muncii și, cel mai probabil, va accelera cursa pentru găsirea de soluții, inclusiv integrarea inteligenței artificiale care începe să transforme locul de muncă, declanșând, probabil, o nouă revoluție industrială similară cu introducerea mașinilor în secolul al XVIII-lea sau, mai recent, cu cea a computerelor.

Nu este surprinzător faptul că investitorii privesc cu speranță la ascensiunea inteligenței artificiale (IA) pentru a îmbunătăți productivitatea globală și, posibil, pentru a înlocui unele locuri de muncă afectate de penuria de resurse umane. Conform ultimului sondaj eToro Retail Investor Beat, aproape 87% dintre investitorii individuali din România au investit deja sau doresc să investească în acțiuni legate de inteligența artificială, iar prețul acțiunilor companiilor de top implicate în acest sector, precum Nvidia, a crescut cu peste 200% în ultimul an.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Inteligență Artificială #angajatori #job #angajati

Nikolai Peskov, fiul purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, cunoscut și sub numele de Nikolai Choulz, se află din nou în centrul unui scandal mediatic. Potrivit publicației ruse independente Metla, în perioada în care susținea că se afla pe front ca voluntar în cadrul companiei militare private „Wagner”, Peskov junior se afla de fapt într-o vacanță de lux în Maldive.

Informațiile au fost obținute din datele serviciului de frontieră, care arată că, la 31 ianuarie 2023, Nikolai Peskov a părăsit Rusia și a zburat spre Maldive, unde a rămas aproximativ trei săptămâni. În septembrie același an, el a revenit în această destinație exotică, iar în alte perioade a fost surprins și în Turcia și Emiratele Arabe Unite.

Descoperirile ridică serioase semne de întrebare asupra declarațiilor sale din 2023, când afirma că a luptat aproape șase luni în rândurile „Wagner” și că a fost decorat cu medalia „Pentru curaj”.

Publicația Metla notează că dezvăluirile recente pun sub semnul întrebării autenticitatea acestor afirmații, mai ales în contextul imaginii publice construite de Kremlin despre „patriotismul” tinerilor oficialilor ruși.

Anterior, mass-media și organizațiile anticorupție au raportat despre proprietățile imobiliare aparținând copiilor lui Dmitri Peskov. Nikolai deține un apartament pe strada Bolșaya Dorogomilovskaya din Moscova, iar în martie 2024 a devenit proprietarul unei case în satul de vile DSK „Bakovka” din Odintsovo.

Fiica lui Dmitri Peskov, Elizaveta, a fost la rândul ei vizată de anchete privind averea familiei. Ea a deținut 25% din compania franceză Sirius, pe numele căreia era înregistrat un apartament de 180 de metri pătrați în Paris, evaluat la 1,77 milioane de euro. Fondul de Luptă împotriva Corupției (FBK) a acuzat familia Peskov că veniturile oficiale nu justifică asemenea achiziții.

Dmitri Peskov a negat însă acuzațiile, afirmând că fiica sa „trăia foarte sărac în Paris și nu a fost niciodată o persoană bogată.”

În 2022, Elizaveta Peskova a fost inclusă pe listele de sancțiuni ale Uniunii Europene și Statelor Unite. Ca reacție, ea a numit restricțiile „nedrepte” și a declarat că „îi place să călătorească”.