Litigiul șefului ANI cu instituția pe care o conduce: Își adjudecă indemnizație pentru infectare cu Covid-19

Litigiul în care președintele Autorității Naționale de Integritate (ANI), Lilian Chișca, își adjudecă achitarea indemnizației pentru infectarea cu COVID-19 în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu a ajuns în instanța supremă. Acțiunea în contencios administrativ a fost depusă anterior numirii sale în funcție, iar la sfârșitul anului trecut, Curtea de Apel Chișinău a respins-o ca neîntemeiată. Deja noul șef ANI este în așteptarea unei decizii pe care el însuși va fi obligat să o execute, scrie Anticorupție.md.

VIDEO Lilian Chișca a depus jurământul de învestire în funcția de președinte al ANI

Chișca a declarat anterior pentru sursa citată că a fost printre primii angajați care s-au infectat cu noul coronavirus. După spusele lui, conducerea de atunci a ANI nu a întreprins măsuri pentru a stabili persoanele cu care a interacționat. Chișca a mai spus că are o intenție „nobilă și nu urmărește obținerea unui profit” în urma procesului de judecată.

„Reieșind din faptul că administrația ANI are o altă opinie și se crede că dumneaei (Rodica Antoci) poate și decide totul, nu a vrut să constate, să ia în calcul toate actele. Am considerat că voi merge în judecată pentru că pe intern nu aveam șanse, deoarece (percepția este că) noi de sine stătător ne-am infectat și ne-am dorit această indemnizație. Acțiunea în judecată este pur o chestiune de principiu pentru că nu se impun acțiuni similare față de toți”, a spus Lilian Chișca, adăugând că acțiunile și inacțiunile conducerii „au arătat o nedorință și nepăsare față de sănătatea angajaților”.

De partea cealaltă, conducerea ANI declara că au fost asigurate toate condițiile de lucru pentru angajați în conformitate cu prevederile legale. Mai mult, în poziția ANI este specificat că „făcând abstracție de chestiunile de legalitate, s-ar putea ca solicitanții vizați să depășească unele limite ale bunului-simț și moralității”.

„În cadrul Autorității nu a existat un focar de infecție, iar fiecare caz de infectare cu COVID a fost individual, persoanele au stat izolate la domiciliu. La fel, președintele ANI a emis o serie de acte administrative interne prin care a dispus toate măsurile necesare pentru a preveni infectarea cu Covid. În aceste condiții, președintele ANI, fiind personal responsabil de temeinicia solicitării surselor bugetare de la Ministerul Finanțelor, pentru acordarea indemnizației, nu a avut temeiuri de a înainta demersurile respective”, scria în poziția ANI.

#litigiu #Lilian Chișca #CSJ #ANI #COVID-19

„Trebuie să-ți repet de o sută de ori?!”, „N-ai să reușești niciodată așa cum ești acum!” sau „De ce nu poți fi ca X?”. Poate că aceste expresii nu vă sunt străine. Mulți dintre părinți se pot surprinde spunând astfel de fraze copiilor în momente de nervi sau frustrare. Și, deși ele par inofensive sau „meritate” la momentul respectiv, adevărul este că ele pot lăsa răni adânci, greu de reparat.

Iată zece dintre cele mai utilizate fraze care pot răni sentimentele copiilor:

„Numai prostii faci!”. Utilizarea cuvântului „numai” sugerează unui copil faptul că niciodată nu face ceea ce este bine/corect, descurajându-l să încerce activități noi de teama eșecului și a criticii.
„Trebuie să-ți repet de o sută de ori?!” Această expresie transmite frustrare și nerăbdare, făcând copilul să se simtă incapabil sau nepriceput, ceea ce poate diminua motivația de a coopera.
„Nu mai plânge, ești bine”. Spunând asta, minimalizăm emoțiile copilului, făcându-l să se simtă rușinat pentru că își exprimă sentimentele și învățându-l să le reprime în loc să le gestioneze sănătos.
„Nu mai fi atât de dramatic!”. Această expresie poate diminua importanța trăirilor copilului, sugerând că reacțiile sale sunt exagerate și că problemele sale nu merită atenție, ceea ce poate duce la sentimente de izolare.
„De ce nu poți fi ca fratele/sora ta?” Compararea cu un frate sau o soră poate face copilul să se simtă inadecvat, generând gelozie și scăderea stimei de sine, deoarece simte că nu este suficient de bun așa cum este.
„Am făcut totul pentru tine!” Această afirmație poate induce copilului un sentiment de vinovăție sau datorie, sugerând că nevoile sale sunt o povară și conducând la resentimente față de sine și față de părinte.
„Aș fi preferat să nu te fi născut…” O astfel de afirmație este extrem de dureroasă și poate afecta profund sentimentul de valoare personală al copilului, făcându-l să se simtă nedorit și neiubit, cu efecte emoționale de durată.
„Nu mânca asta, o să te îngrași!” Această remarcă poate conduce la probleme legate de imaginea corporală, învățând copilul să se teamă de mâncare în loc să înțeleagă alegerile sănătoase, ceea ce poate genera anxietate legată de alimentație.
„Ai făcut bine, dar puteai mai bine”. Deși încurajarea îmbunătățirii este importantă, această afirmație poate fi percepută ca o critică, făcând copilul să simtă că eforturile sale nu sunt niciodată suficiente, afectându-i încrederea în sine.
„Cât timp trăiești sub acoperișul meu, urmezi regulile mele!”. Deși stabilirea regulilor este esențială, această frază poate părea autoritară, făcând copilul să se simtă lipsit de putere și generând resentimente, în loc să promoveze cooperarea și înțelegerea în familie.

Ce putem face diferit?

Identificați sursa nervilor. Dacă ați avut o zi grea, luați-vă câteva momente de pauză înainte să reacționați. Încercați să nu descărcați frustrarea pe copil, care nu este cauza problemei.
Alegeți-vă cuvintele cu grijă. În loc de „Ești leneș!”, spuneți „Cum pot să te ajut să termini ceea ce ai de făcut?”. Este important să corectăm comportamentul, nu să criticăm persoana copilului.
Îmbrățișați greșeala ca oportunitate de învățare. Dacă ați spus ceva dur, nu vă fie teamă să recunoașteți greșeala. „Îmi pare rău că am spus asta. Nu am vrut să te rănesc. Mă simt stresat, dar asta nu e o scuză.” Acest model îi învață pe copii că și adulții greșesc și că își pot asuma responsabilitatea.
Practicați empatia. Puneți-vă în locul copilului. Cum v-ați fi simțit dacă cineva v-ar fi spus aceleași lucruri când erați mic? Această reflecție vă poate ajuta să ajustați tonul și mesajul.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Schimbând felul în care ne adresăm copiilor, nu doar că le oferim un mediu mai sănătos emoțional, dar construim și o relație bazată pe încredere și respect reciproc. Un copil care se simte valorizat și ascultat va fi mai deschis să colaboreze și să-și împărtășească gândurile și sentimentele.

#afirmatii #parinti #copii #educație