Judecătorii constituționali au intrat în sală puțin peste ora 10:00, iar președinta Curții Constituționale (CCM), Domnica Manole, a deschis ședința privind confirmarea rezultatelor alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025 și validarea mandatelor deputaților aleși.

Reprezentanții PAS și ai Blocului Patriotic sunt prezenți, la fel și Vasile Costiuc de la Partidul Democrația Acasă, însoțit de avocata Doina Ioana-Străisteanu. Reprezentanții Blocului Alternativa și ai Partidului Nostru lipsesc.

ORA 10:20 Președinta Comisiei Electorale Centrale (CEC), Angela Caraman, a luat cuvânt.

ORA 11:25 Președinta CEC, Angela Caraman, și-a încheiat raportul în fața Curții Constituționale, iar acum reprezentanții potențialelor fracțiuni în viitorul Parlament îi adresează întrebări.

ORA 11:42 Judecătorul constituțional Sergiu Litvinenco i-a solicitat președintei CEC, Angela Caraman, să reitereze subiectul solicitat de a fi examinat în ședință.

ORA 11:50 Judecătoarea constituțională Domnica Manole i-a solicitat președintei CEC, Angela Caraman, să explice consecințele lipsirii de alocații de la bugetul de stat a Partidului Democrația Acasă (în total pentru 2 ani).

ORA 12:00 TikTok – tema pentru acasă a autorităților pentru următoarele scrutine electorale în Republica Moldova. La mijlocul ședinței s-a vorbit despre TikTok în termeni juridici, fără a pronunța propriu-zis denumirea platformei.

ORA 12:30 Blocul Patriotic solicită Curții Constituționale invalidarea rezultatelor scrutinului parlamentar

ORA 12:50 PAS solicită Curții Constituționale validarea mandatelor tuturor, inclusiv ale Partidului Democrația Acasă

ORA 13:00 Vasile Costiuc, care conduce Partidul Democrația Acasă, solicită Curții Constituționale, la fel, validarea scrutinului, dar a mai avut o cerință ca judecătorii constituționali să confirme că legea nu reglementează clar spațiul online.

ORA 16:50 ULTIMA ORĂ! Curtea Constituțională a validat rezultatele scrutinului parlamentar

ORA 17:30 VIDEO Domnica Manole: Încălcările depistate nu au influențat rezultatul scrutinului parlamentar

RLIVE transmite în direct

După validarea alegerilor parlamentare și a mandatelor de deputat de către CCM, președinta Maia Sandu urmează să convoace prima ședință a noului Parlament. Conform legii, aceasta trebuie să aibă loc în cel mult 30 de zile de la data alegerilor, adică până pe 28 octombrie. Deputații se vor reuni în prima ședință de constituire, moment în care Parlamentul devine funcțional. Ședința este prezidată de cel mai în vârstă deputat, în acest caz Vladimir Voronin.

În următoarele 10 zile se constituie fracțiunile parlamentare. O altă etapă este alegerea președintelui Parlamentului, formarea Biroului permanent și a comisiilor de specialitate. Șeful legislativului este ales cu votul majorității deputaților aleși, adică cel puțin 51 din cei 101. Votul se desfășoară în mod secret, cu buletine de vot, iar candidaturile sunt înaintate de fracțiunile parlamentare. Vicepreședinții se aleg la propunerea președintelui Parlamentului, după consultarea fracțiunilor, prin vot deschis, cu majoritatea voturilor deputaților aleși.

Odată constituite, fracțiunile parlamentare sunt invitate de către președinta țării la consultări pentru desemnarea candidatului la funcția de prim-ministru. Partidul Acțiune și Solidaritate, care ar urma să dețină majoritatea parlamentară, a anunțat deja că îl va propune pentru această funcție pe Alexandru Munteanu.

Premierul desemnat va avea la dispoziție 15 zile pentru a forma echipa guvernamentală, a elabora programul de activitate și a solicita votul de încredere din partea Parlamentului. Pentru a fi învestit, noul executiv trebuie să obțină cel puțin 51 de voturi. Odată votat, președinta va semna decretul de numire în funcție, iar membrii cabinetului de miniștri vor depune jurământul.

Dacă toate etapele se desfășoară conform calendarului, Guvernul Munteanu ar putea fi învestit în prima jumătate a lunii noiembrie.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Curtea Constitutionala #live text

Numărul milionarilor din Republica Moldova a crescut anul trecut. Datele Serviciului Fiscal de Stat arată că 9 643 de persoane au declarat pentru 2025 venituri anuale de peste un milion de lei, cu 1 624 mai multe decât în anul precedent.

Cea mai mare sumă declarată de o singură persoană a fost de 169,6 milioane de lei. În total, milionarii au declarat venituri de 32,8 miliarde de lei și au achitat impozite în valoare de 2,3 miliarde de lei.

Cei mai mulți dintre milionari, 5 005 persoane, au declarat venituri între unu și două milioane de lei. Alte 2 992 de persoane au avut venituri cuprinse între două și patru milioane de lei, 698 – între patru și șase milioane, iar 464 – între șase și 10 milioane de lei. Totodată, 484 de persoane au declarat venituri de peste 10 milioane de lei.

Dintre cei 9 643 de milionari, 6 622 sunt bărbați și 3 021 sunt femei. Cea mai numeroasă categorie de vârstă este cea cuprinsă între 40 și 49 de ani, din care fac parte 3 351 de persoane. Cel mai tânăr milionar are 16 ani, iar cel mai vârstnic – 88 de ani.

Dividendele au fost principala sursă de venit a milionarilor, cu 13,45 miliarde de lei. Acestea au fost urmate de salarii, care au însumat 3,32 miliarde de lei.

În anul 2025, 211 159 de persoane fizice care nu desfășoară activități de întreprinzător au depus declarații de venit. În total, acestea au declarat venituri de 36,94 miliarde de lei, față de 31,12 miliarde de lei în 2024.

Impozitul pe venit declarat a ajuns la 3,41 miliarde de lei, comparativ cu 2,95 miliarde de lei în anul precedent. Salariile au rămas principala sursă de venit și au reprezentat 73,49% din totalul câștigurilor persoanelor fizice. Printre celelalte surse importante se numără dividendele și veniturile obținute din închirierea bunurilor imobile.

Totodată, 9 793 de persoane au beneficiat în 2025 de deduceri fiscale, în valoare totală de 112,55 milioane de lei. Cele mai solicitate au fost deducerile pentru studiile copiilor, serviciile medicale private și dobânzile achitate la creditele ipotecare pentru procurarea primei locuințe.

Peste 53 000 de contribuabili au folosit și mecanismul prin care pot direcționa 2% din impozitul pe venit către organizații necomerciale sau culte religioase. În total, au fost direcționate 28 de milioane de lei, cu 6,19 milioane de lei mai mult decât în anul precedent.