Judecătorii constituționali au intrat în sală puțin peste ora 10:00, iar președinta Curții Constituționale (CCM), Domnica Manole, a deschis ședința privind confirmarea rezultatelor alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025 și validarea mandatelor deputaților aleși.

Reprezentanții PAS și ai Blocului Patriotic sunt prezenți, la fel și Vasile Costiuc de la Partidul Democrația Acasă, însoțit de avocata Doina Ioana-Străisteanu. Reprezentanții Blocului Alternativa și ai Partidului Nostru lipsesc.

ORA 10:20 Președinta Comisiei Electorale Centrale (CEC), Angela Caraman, a luat cuvânt.

ORA 11:25 Președinta CEC, Angela Caraman, și-a încheiat raportul în fața Curții Constituționale, iar acum reprezentanții potențialelor fracțiuni în viitorul Parlament îi adresează întrebări.

ORA 11:42 Judecătorul constituțional Sergiu Litvinenco i-a solicitat președintei CEC, Angela Caraman, să reitereze subiectul solicitat de a fi examinat în ședință.

ORA 11:50 Judecătoarea constituțională Domnica Manole i-a solicitat președintei CEC, Angela Caraman, să explice consecințele lipsirii de alocații de la bugetul de stat a Partidului Democrația Acasă (în total pentru 2 ani).

ORA 12:00 TikTok – tema pentru acasă a autorităților pentru următoarele scrutine electorale în Republica Moldova. La mijlocul ședinței s-a vorbit despre TikTok în termeni juridici, fără a pronunța propriu-zis denumirea platformei.

ORA 12:30 Blocul Patriotic solicită Curții Constituționale invalidarea rezultatelor scrutinului parlamentar

ORA 12:50 PAS solicită Curții Constituționale validarea mandatelor tuturor, inclusiv ale Partidului Democrația Acasă

ORA 13:00 Vasile Costiuc, care conduce Partidul Democrația Acasă, solicită Curții Constituționale, la fel, validarea scrutinului, dar a mai avut o cerință ca judecătorii constituționali să confirme că legea nu reglementează clar spațiul online.

ORA 16:50 ULTIMA ORĂ! Curtea Constituțională a validat rezultatele scrutinului parlamentar

ORA 17:30 VIDEO Domnica Manole: Încălcările depistate nu au influențat rezultatul scrutinului parlamentar

RLIVE transmite în direct

După validarea alegerilor parlamentare și a mandatelor de deputat de către CCM, președinta Maia Sandu urmează să convoace prima ședință a noului Parlament. Conform legii, aceasta trebuie să aibă loc în cel mult 30 de zile de la data alegerilor, adică până pe 28 octombrie. Deputații se vor reuni în prima ședință de constituire, moment în care Parlamentul devine funcțional. Ședința este prezidată de cel mai în vârstă deputat, în acest caz Vladimir Voronin.

În următoarele 10 zile se constituie fracțiunile parlamentare. O altă etapă este alegerea președintelui Parlamentului, formarea Biroului permanent și a comisiilor de specialitate. Șeful legislativului este ales cu votul majorității deputaților aleși, adică cel puțin 51 din cei 101. Votul se desfășoară în mod secret, cu buletine de vot, iar candidaturile sunt înaintate de fracțiunile parlamentare. Vicepreședinții se aleg la propunerea președintelui Parlamentului, după consultarea fracțiunilor, prin vot deschis, cu majoritatea voturilor deputaților aleși.

Odată constituite, fracțiunile parlamentare sunt invitate de către președinta țării la consultări pentru desemnarea candidatului la funcția de prim-ministru. Partidul Acțiune și Solidaritate, care ar urma să dețină majoritatea parlamentară, a anunțat deja că îl va propune pentru această funcție pe Alexandru Munteanu.

Premierul desemnat va avea la dispoziție 15 zile pentru a forma echipa guvernamentală, a elabora programul de activitate și a solicita votul de încredere din partea Parlamentului. Pentru a fi învestit, noul executiv trebuie să obțină cel puțin 51 de voturi. Odată votat, președinta va semna decretul de numire în funcție, iar membrii cabinetului de miniștri vor depune jurământul.

Dacă toate etapele se desfășoară conform calendarului, Guvernul Munteanu ar putea fi învestit în prima jumătate a lunii noiembrie.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Curtea Constitutionala #live text

August Hanning, fostul șef al Serviciului Federal de Informații al Germaniei (BND), a fost arestat marți, 6 octombrie, sub suspiciunea că ar fi transmis secrete de stat unui serviciu de informații străin, a anunțat Parchetul Federal german.

Hanning, în vârstă de 80 de ani, a condus BND, serviciul german de informații externe, între 1998 și 2005. Procurorii îl suspectează de spionaj în detrimentul Germaniei, divulgarea de secrete de stat, tentativă de trădare și alte fapte de spionaj, scrie mediafax.ro.

Fostul șef al BND, suspectat că a transmis secrete de stat

August Hanning a fost reținut în districtul Bad Tölz-Wolfratshausen, în sudul Germaniei. În același timp, autoritățile l-au arestat și pe un fost colaborator al său, identificat de procurori drept Manfred D., în orașul Steinfurt, din vestul țării.

Manfred D. este acuzat că l-ar fi ajutat pe Hanning în comiterea tentativei de trădare și a actelor de spionaj.

Ines Peterson, purtătoare de cuvânt a Parchetului Federal, a declarat pentru postul german RTL că, într-unul dintre cazuri, Hanning este suspectat că a folosit informații clasificate pentru a pregăti o analiză destinată unui angajat al unui serviciu de informații străin.

Într-un alt caz, el ar fi transmis informații în urma unui schimb amplu de date cu un reprezentant al unui alt serviciu de informații.

Autoritățile germane nu au precizat pentru ce stat sau pentru ce servicii de informații ar fi fost furnizate informațiile clasificate.

Aproape 2.000 de documente ale BND ar fi ajuns la fostul șef al serviciului

Potrivit procurorilor, Manfred D. a lucrat ca șef de cabinet al lui Hanning și ulterior a ocupat aceeași funcție pentru mai mulți dintre succesorii acestuia la conducerea BND, în perioada 2012-2026.

Poziția îi oferea acces la informații confidențiale. Anchetatorii suspectează că cei doi au convenit, în 2010, ca Manfred D. să îi transmită în mod constant lui Hanning informații provenite din BND, în schimbul unor sume de bani.

Conform anchetei, fostul colaborator i-ar fi furnizat lui Hanning aproximativ 2.000 de documente de-a lungul anilor. Multe dintre acestea conțineau informații clasificate destinate exclusiv utilizării interne de către serviciul german de informații, inclusiv pentru informări ale conducerii.

Hanning ar fi folosit informațiile în activitatea sa privată de consultanță. Potrivit procurorilor, Manfred D. i-ar fi transmis informații clasificate până în iunie 2022.

Locuințele celor doi suspecți au fost percheziționate marți.

Ancheta privind fostul șef al BND a pornit de la un caz de răpire

Investigația care a dus la arestările de marți are legătură cu un alt dosar, privind răpirea copiilor unei femei de afaceri din Hamburg, Christina Block, de la fostul ei soț, în Danemarca, în ianuarie 2024.

Anchetatorii au descoperit informații relevante în urma unei percheziții efectuate la locuința lui Hanning în cadrul acelei investigații.

Potrivit autorităților germane, Hanning și un fost oficial pensionat al Poliției Criminale din Hamburg sunt suspectați că, în 2022, ar fi acceptat un contract pentru răpirea copiilor lui Block, în perioada în care ocupau funcții de conducere într-o companie de securitate.

Cazul a atras o atenție considerabilă în Germania, inclusiv din partea presei tabloide, în contextul unui conflict juridic privind custodia copiilor.

Un parlamentar german cere o anchetă rapidă

Konstantin von Notz, parlamentar al partidului Verzilor și membru al comisiei Bundestagului care supraveghează serviciile de informații, a cerut o anchetă rapidă și completă.

„Ne așteptăm la o anchetă rapidă și amănunțită asupra acuzațiilor grave formulate împotriva fostului șef al BND, Hanning”, a declarat von Notz pentru Spiegel Online.

Parlamentarul a invocat, de asemenea, preocupări mai vechi privind activitățile de lobby și consultanță ale foștilor oficiali germani care au avut acces la informații clasificate. El a susținut interzicerea activităților de consultanță privată pentru foștii oficiali care au deținut autorizații de securitate.

Ancheta privind August Hanning și Manfred D. este în desfășurare, iar autoritățile germane nu au dezvăluit identitatea serviciului de informații străin despre care susțin că ar fi primit informațiile clasificate.