Judecătorii constituționali au intrat în sală puțin peste ora 10:00, iar președinta Curții Constituționale (CCM), Domnica Manole, a deschis ședința privind confirmarea rezultatelor alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025 și validarea mandatelor deputaților aleși.

Reprezentanții PAS și ai Blocului Patriotic sunt prezenți, la fel și Vasile Costiuc de la Partidul Democrația Acasă, însoțit de avocata Doina Ioana-Străisteanu. Reprezentanții Blocului Alternativa și ai Partidului Nostru lipsesc.

ORA 10:20 Președinta Comisiei Electorale Centrale (CEC), Angela Caraman, a luat cuvânt.

ORA 11:25 Președinta CEC, Angela Caraman, și-a încheiat raportul în fața Curții Constituționale, iar acum reprezentanții potențialelor fracțiuni în viitorul Parlament îi adresează întrebări.

ORA 11:42 Judecătorul constituțional Sergiu Litvinenco i-a solicitat președintei CEC, Angela Caraman, să reitereze subiectul solicitat de a fi examinat în ședință.

ORA 11:50 Judecătoarea constituțională Domnica Manole i-a solicitat președintei CEC, Angela Caraman, să explice consecințele lipsirii de alocații de la bugetul de stat a Partidului Democrația Acasă (în total pentru 2 ani).

ORA 12:00 TikTok – tema pentru acasă a autorităților pentru următoarele scrutine electorale în Republica Moldova. La mijlocul ședinței s-a vorbit despre TikTok în termeni juridici, fără a pronunța propriu-zis denumirea platformei.

ORA 12:30 Blocul Patriotic solicită Curții Constituționale invalidarea rezultatelor scrutinului parlamentar

ORA 12:50 PAS solicită Curții Constituționale validarea mandatelor tuturor, inclusiv ale Partidului Democrația Acasă

ORA 13:00 Vasile Costiuc, care conduce Partidul Democrația Acasă, solicită Curții Constituționale, la fel, validarea scrutinului, dar a mai avut o cerință ca judecătorii constituționali să confirme că legea nu reglementează clar spațiul online.

ORA 16:50 ULTIMA ORĂ! Curtea Constituțională a validat rezultatele scrutinului parlamentar

ORA 17:30 VIDEO Domnica Manole: Încălcările depistate nu au influențat rezultatul scrutinului parlamentar

RLIVE transmite în direct

După validarea alegerilor parlamentare și a mandatelor de deputat de către CCM, președinta Maia Sandu urmează să convoace prima ședință a noului Parlament. Conform legii, aceasta trebuie să aibă loc în cel mult 30 de zile de la data alegerilor, adică până pe 28 octombrie. Deputații se vor reuni în prima ședință de constituire, moment în care Parlamentul devine funcțional. Ședința este prezidată de cel mai în vârstă deputat, în acest caz Vladimir Voronin.

În următoarele 10 zile se constituie fracțiunile parlamentare. O altă etapă este alegerea președintelui Parlamentului, formarea Biroului permanent și a comisiilor de specialitate. Șeful legislativului este ales cu votul majorității deputaților aleși, adică cel puțin 51 din cei 101. Votul se desfășoară în mod secret, cu buletine de vot, iar candidaturile sunt înaintate de fracțiunile parlamentare. Vicepreședinții se aleg la propunerea președintelui Parlamentului, după consultarea fracțiunilor, prin vot deschis, cu majoritatea voturilor deputaților aleși.

Odată constituite, fracțiunile parlamentare sunt invitate de către președinta țării la consultări pentru desemnarea candidatului la funcția de prim-ministru. Partidul Acțiune și Solidaritate, care ar urma să dețină majoritatea parlamentară, a anunțat deja că îl va propune pentru această funcție pe Alexandru Munteanu.

Premierul desemnat va avea la dispoziție 15 zile pentru a forma echipa guvernamentală, a elabora programul de activitate și a solicita votul de încredere din partea Parlamentului. Pentru a fi învestit, noul executiv trebuie să obțină cel puțin 51 de voturi. Odată votat, președinta va semna decretul de numire în funcție, iar membrii cabinetului de miniștri vor depune jurământul.

Dacă toate etapele se desfășoară conform calendarului, Guvernul Munteanu ar putea fi învestit în prima jumătate a lunii noiembrie.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Curtea Constitutionala #live text

Bulgarii votează duminică pentru alegerea președintelui, pe fondul îngrijorărilor privind securitatea în Marea Neagră și al diviziunilor legate de războiul din Ucraina. Favorită în sondaje este actuala președintă, Iliana Iotova, care pledează pentru dialog cu Moscova și se opune continuării ajutorului militar acordat Kievului, scrie Digi24.

Secţiile de votare s-au deschis la ora 07:00 (05:00 GMT) şi se vor închide la ora 20:00 (18:00 GMT), relatează News.ro. Potrivit celor patru sondaje publicate începând de miercuri, Iliana Iotova, care a împlinit sâmbătă 62 de ani, este creditată cu 41,1% până la 47,3% din intențiile de vot, față de 27,8%–30,6% pentru Andrei Giurov, în vârstă de 50 de ani, fost premier interimar susținut de opoziția pro-occidentală.

Liderul partidului de extremă dreaptă pro-rus „Vazrazhdane” (Renaştere), Kostadin Kostadinov, se clasează pe locul al treilea, cu un scor cuprins între 10,2% şi 12,8%.

În cazul unei victorii, Iotova ar deveni prima femeie aleasă prin vot universal în funcţia de preşedinte al acestei ţări balcanice cu 6,4 milioane de locuitori. Ea ar consolida mai ales poziţia prim-ministrului, Roumen Radev, căruia i-a succedat în ianuarie după ce acesta a demisionat pentru a se lansa în campania electorală pentru alegerile parlamentare şi care, la rândul său, pledează pentru dialogul cu Moscova.

În total, 27 de perechi candidează la funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinte în acest prim tur, dintre care aproape jumătate sunt în mod deschis favorabile Kremlinului.

Duminică au loc alegeri și în alte state. În Brazilia, alegătorii sunt chemați la urne pentru turul al doilea al scrutinului prezidențial, în care se confruntă actualul președinte, Luiz Inácio Lula da Silva, și senatorul Flávio Bolsonaro, fiul fostului președinte Jair Bolsonaro. În primul tur, Flávio Bolsonaro a obținut aproximativ 47% din voturi, iar Lula da Silva – circa 45%.

Totodată, în Serbia merge la urne duminică, în contextul în care mișcarea de protest studențească de amploare încearcă să-l înlăture pe liderul populist Aleksandar Vucic care este de mult timp la putere, transmite Reuters, subliniind că acesta este cel mai dificil examen pentru Vucic din cei zece ani de când este la guvernare.

Alegerile parlamentare anticipate, convocate de Vucic în septembrie, au loc după aproape doi ani de demonstrații conduse de studenți împotriva corupției și a autoritarismului crescând, declanșate de moartea a 16 persoane în urma prăbușirii acoperișului unei gări din orașul Novi Sad în 2024. De atunci, studenții au câștigat un sprijin larg.

Prezentat de protestatari, care doresc să-l înlăture de la putere, drept un „referendum anti-Vucic”, acest scrutin este primul din 2012 care oferă celor 6,4 milioane de alegători perspectiva unei posibile schimbări la putere.

Relația cu Bruxellesul, tot mai proastă

Relațiile cu UE s-au deteriorat pe măsură ce Uniunea a devenit din ce în ce mai frustrată de lipsa reformelor din Serbia în ceea ce privește sistemul judiciar, statul de drept și corupția.

Într-un raport publicat luna aceasta, în urma unei vizite în Serbia, o delegație a Consiliului Europei, organism de apărare a drepturilor omului, a remarcat „retorica ostilă și agresivă” îndreptată împotriva oponenților politici.

Iar în septembrie, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a condamnat funeraliile publice de amploare organizate la Belgrad pentru Ratko Mladic, condamnat pentru crime de război, afirmând că acestea contravin „valorilor care stau la baza parcursului Serbiei către Uniunea Europeană”.