În bazilica Santa Maria Maggiore se fac ultimele pregătiri pentru înmormântarea Papei Francisc. El a ales acest loc, rupând tradiția de 100 de ani ca Papii să fie înmormântați la Vatican.

Oamenii se roagă miercuri dimineață în bazilică și toți se opresc la icoana la care se ruga și Papa Francisc.

În bazilică este un loc îngrădit cu lemn, acela fiind probabil locul unde va fi îngropat Papa Francisc.

Cardinalii de la Vatican se vor întalni azi pentru a planifica funeraliile. Între timp, apartamentele Suveranului Pontif din Palatul Apostolic și cel din Casa Santa Marta au fost sigilate.

Înmormântarea va avea loc, cel mai probabil, la finalul acestei săptămânii. Ulterior, se va reuni conclavul pentru alegerea unui nou şef al Bisericii Romano-Catolice. Vaticanul a facut public testamentul pe care l-a lăsat Papa Francisc, testament scris în reședința sa în care a lăsat o singură dorinţă: să fie înmormântat în Bazilica Sfanta Maria Maggiore și nu la Vatican, mormântul să fie în pământ și să scrie simplu doar Franciscus.

Papa Francisc va deveni astfel primul papă din ultimii peste 100 de ani care va fi înmormântat în afara Vaticanului. Deși, în mod tradițional, papii sunt înhumați în criptele de sub Bazilica Sfântul Petru din Cetatea Vaticanului, Francisc a ales ca loc de odihnă finală Bazilica Santa Maria Maggiore, aflată pe cealaltă parte a râului Tibru, în Roma.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#înmormântare #Papa Francisc #Vatican

Uniunea Europeană va începe în următoarele săptămâni procedurile de contractare, licitație și achiziție a sistemului de apărare antiaeriană cu rază medie destinat Republicii Moldova. Precizarea a fost făcută vineri de Comisia Europeană pentru TVR Moldova privind calendarul măsurii de 120 de milioane de euro, aprobată în iulie prin Facilitatea Europeană pentru Pace. Bruxelles-ul confirmă că implementarea a început deja, dar nu avansează deocamdată un termen pentru livrarea sistemului.

Între timp, echipamentele de apărare antiaeriană cu rază scurtă, finanțate prin măsurile de asistență EPF din 2024 și 2025, sunt deja în proces de achiziție. Iar echipamentele de supraveghere aeriană, finanțate prin măsura de asistență din 2023, au fost deja livrate și contribuie la capacitatea Republicii Moldova de a monitoriza situația din spațiul aerian”, a declarat purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Christian Wigand.

Precizările vin după ce, la începutul săptămânii, ministrul Apărării de la Chişinău, Anatolie Nosatîi, a spus că un sistem integrat, capabil să detecteze și să nimicească ținte aeriene, ar putea ajunge în Republica Moldova abia peste trei ani ani.

Și nici acest termen nu este sigur, a subliniat ministrul, chiar dacă atacurile cu drone se apropie tot mai mult de frontierele țării. Comisia Europeană nu a confirmat însă dacă sistemul ar putea ajunge în Republica Moldova în aproximativ trei ani și nici nu a oferit un alt termen pentru livrare.

Până atunci, Bruxelles-ul spune că alte capacități de apărare aeriană finanțate anterior prin Facilitatea Europeană pentru Pace sunt deja în diferite etape de implementare. Echipamentele antiaeriene cu rază scurtă, finanțate prin măsurile din 2024 și 2025, sunt în proces de achiziție, iar echipamentele de supraveghere aeriană prevăzute în 2023 au fost deja livrate.