Curtea Supremă a SUA va analiza marţi dreptul pretins de părinţii elevilor, în numele libertăţii lor religioase, de a fi informaţi atunci când în cadrul lecţiilor sunt utilizate cărţi care abordează teme legate de comunitatea LGBT. Interdicțiile au devenit subiect sensibil pentru comunitatea americană.

Curtea Supremă examinează un recurs al părinţilor elevilor din şcolile publice dintr-un comitat din Maryland, în apropiere de Washington, care a introdus în 2022 în programul grădinițelor și școlilor primare cărţi de poveşti menite să combată prejudecăţile privind homosexualitatea sau identitatea de gen.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Autoritățile publice, deși inițial au notificat familiile pentru a le permite să solicite ca elevii să fie scutiţi de la orele în care aceste cărţi ar putea fi utilizate, a anulat această opţiune, transmite news.ro. Părinții musulmani sau creștini consideră că astfel le este încălcată libertatea religioasă, garantată de Constituție.

În unele state conservatoare, din biblioteci au fost retrase manualele progresiste, transmite news.ro Spre exemplu, în 2022, guvernatorul republican al Floridei, Ron DeSantis, a promulgat o lege care interzice predarea de subiecte legate de orientarea sexuală sau identitatea de gen în şcolile primare.

#Curtea Supremă #dispută #LGBT #manuale #SUA

Un bărbat de 54 de ani, originar din raionul Cimișlia, a fost condamnat la 7 ani de închisoare pentru muncă forțată, după ce a înșelat șase cetățeni ai Republicii Moldova, cauzând un prejudiciu de aproape jumătate de milion de lei, informează Procuratura Edineț.

În perioada 2014-2015, inculpatul administra o firmă de transport de mărfuri în regiunea Moscova, Federația Rusă. Acesta a recrutat șase cetățeni moldoveni aflați în căutarea unui loc de muncă, cinci bărbați cu vârste cuprinse între 31 și 65 de ani și o femeie de 33 de ani. Le-a promis condiții legale de angajare, contracte individuale de muncă și salarii lunare cuprinse între 50.000 și 90.000 de ruble rusești. Cei cinci bărbați au lucrat ca șoferi de camioane și lăcătuși auto, iar femeia, soția unuia dintre ei, a fost angajată ca dispecer.

În realitate, contractele de muncă nu au fost niciodată încheiate. După ce a câștigat încrederea victimelor prin achitarea parțială a salariilor în primele luni, inculpatul a încetat să-și onoreze obligațiile salariale, invocând lipsa mijloacelor financiare. Victimele au prestat muncă între aproximativ o lună și cinci luni, uneori fără zile de odihnă, fiind remunerate doar parțial sau deloc.

Deși inculpatul le datora victimelor sume cuprinse între 70.000 și 470.000 de ruble, acestea au primit doar plăți parțiale, între 10.000 și 200.000 de ruble. Una dintre victime nu a primit niciun salariu, ci doar 2.000 de ruble pentru cheltuielile de întoarcere acasă.

Pentru a le determina să continue să muncească, inculpatul le promitea în mod repetat că restanțele salariale vor fi achitate ulterior sau după revenirea în Moldova. Unele victime au continuat să muncească în speranța recuperării banilor, însă promisiunile nu au fost respectate. Prejudiciul material total a fost estimat la 1.312.000 de ruble rusești, echivalentul a aproximativ 448.761 de lei.

În ședința de judecată, inculpatul și-a recunoscut parțial vina, susținând că nu a constrâns nicio persoană să muncească împotriva voinței sale și că eventualele neînțelegeri au fost generate de dificultățile financiare ale firmei.

Pe lângă pedeapsa cu închisoarea, instanța i-a aplicat și privarea de dreptul de a ocupa funcții de gestionare a unei întreprinderi pe un termen de 3 ani.