Grație turiștilor care doresc să se bucure de o priveliște panoramică asupra Big Ben, Catedralei St. Paul și Palatului Buckingham, London Eye, de la inaugurarea căreia se împlinesc 25 de ani duminică, 9 martie curent, a devenit cea mai vizitată atracție londoneză, informează agerpres.ro.

Roata de observație, care le oferă vizitatorilor o călătorie de 30 de minute în cabine din sticlă, a fost planificată inițial să rămână instalată timp de cinci ani, iar apoi urma să fie dezasamblată, însă popularitatea ei au convins autoritățile locale să o transforme într-o instalație permanentă pe malul fluviului Tamisa.

Dacă ziua este senină, turiștii care se dau în roată pot zări Castelul Windsor, reședința cu o vechime de 900 de ani a familiei regale britanice, situată la o distanță de 40 de kilometri, în timp ce pentru britanici, roata a devenit sinonimă cu spectacolul de artificii din noaptea de Anul Nou.

Roata a fost ideea arhitecților David Marks și Julia Barfield, care sunt soț și soție, care au creat acest proiect pentru a celebra intrarea în noului mileniu. Forma construcției simbolizează ciclul vieții.

„Un cerc nu are nici început, nici sfârșit. Este simbolic pentru trecerea timpului”, a declarat Julia Barfield pentru Reuters, adăugând că atunci când a fost inaugurată, roata era una dintre puținele construcții care ofereau o perspectivă de la înălțime asupra Londrei.

Între timp, linia de orizont a orașului s-a îmbogățit cu noi zgârie-nori, care pot fi văzuți din roată: The Gherkin, inaugurat în 2004, The Shard, cea mai înaltă clădire din Londra, deschisă în 2013, iar Cheesegrater, în 2014.

Anual, circa 3,5 milioane de persoane plătesc 29 de lire sterline pentru a urca în London Eye.

Popularitatea sa a inspirat zeci de versiuni asemănătoare în orașe de pe tot globul. Cu o înălțime de 135 de metri, London Eye rămâne însă cea mai mare roată de observație de tip consolă din lume.

Potrivit planurilor arhitecților, roata urma să revitalizeze o parte din malul sudic al Londrei, iar 1% din veniturile anuale încasate de această atracție sunt destinate întreținerii zonei publice din apropiere.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#25 de ani #London Eye #Marea Britanie

Producătorii de struguri din Republica Moldova se confruntă cu dificultăți în valorificarea recoltei, în timp ce mai multe fabrici de vin din țară, inclusiv unele privatizate cu capital rusesc, sunt în faliment sau nu mai funcționează. În acest context, autoritățile spun că pregătesc noi programe de sprijin pentru sectorul vitivinicol.

Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Eugeniu Osmochescu, a recunoscut în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, că situația este dificilă pentru viticultori și a menționat că, în 2025, la fiecare hectar de viță-de-vie plantat au fost defrișate alte șapte hectare.

„Noi trebuie să dezvoltăm și alte programe de susținere a sectorului”, a declarat acesta, subliniind că sprijinul pentru viticultori trebuie planificat pe termen lung.

Potrivit oficialului, măsurile de susținere ar trebui începute cel puțin în 2027, pentru ca acestea să producă efecte în anul următor, având în vedere ciclul anual al sectorului.

Totodată, acesta a menționat că prețurile la strugurii pentru vin sunt în prezent în jur de 5,5 lei pentru un kilogram în cazul soiurilor roșii, însă producătorii susțin că veniturile obținute nu acoperă cheltuielile.

„Cheltuielile sunt mult mai mari în comparație cu ceea ce se vinde”, a remarcat Osmochescu.

Oficialul a mai spus că Republica Moldova trebuie să-și extindă plantațiile viticole până la aderarea la Uniunea Europeană, în condițiile unei concurențe puternice din partea unor țări cu tradiție în vinificație, precum Franța, Italia, Spania, Portugalia și Germania.