La începutul acestei luni, CIA ar fi efectuat un atac cu dronă asupra unei facilități portuare de pe coasta Venezuelei, marcând prima intervenție cunoscută a Statelor Unite asupra unei ținte de pe teritoriul venezuelean.

Atacul cu dronă, ale cărui detalii nu au mai fost raportate până acum, a vizat un cheu izolat de pe coasta Venezuelei, despre care guvernul american credea că este folosit de banda venezueleană Tren de Aragua pentru a depozita droguri și a le muta pe ambarcațiuni pentru transport ulterior, au spus sursele. La momentul loviturii nu era nicio persoană la instalație, astfel că nu au existat victime, potrivit surselor, informează antena3.ro.

Două surse au declarat că forțe americane de Operațiuni Speciale au furnizat sprijin de informații pentru operațiune, subliniind implicarea lor continuă în regiune. Însă Allie Weiskopf, purtătoare de cuvânt a Comandamentului pentru Operațiuni Speciale al SUA, a negat acest lucru, afirmând:

Operațiunile Speciale nu au sprijinit această operațiune, inclusiv prin sprijin informativ.Președintele Donald Trump pare să fi recunoscut pentru prima dată atacul într-un interviu de săptămâna trecută, care inițial a atras puțină atenție, deși a oferit puține detalii, inclusiv atunci când reporterii l-au întrebat direct despre subiect luni.

Lovitura ar putea escalada semnificativ tensiunile dintre SUA și președintele venezuelean Nicolas Maduro, asupra căruia SUA exercită presiuni pentru a renunța la putere printr-o campanie militară agresivă.SUA au lansat lovituri care au distrus peste 30 de ambarcațiuni în Marea Caraibelor și în estul Oceanului Pacific, într-o campanie pe care au descris-o drept una de combatere a traficului de droguri, iar Trump a ordonat o blocadă a petrolierele sancționate care vin în Venezuela și pleacă din Venezuela.

Trump a amenințat în repetate rânduri că va efectua lovituri în interiorul Venezuelei, însă până la atacul CIA de la începutul acestei luni, singurele lovituri americane cunoscute asupra unor ținte venezuelene au fost împotriva ambarcațiunilor suspectate de trafic de droguri, aflate în apele internaționale.

CIA a refuzat să comenteze. CNN a solicitat comentarii de la Casa Albă, Comandamentul pentru Operațiuni Speciale al SUA și de la Ministerul Comunicațiilor și Ministerul Afacerilor Externe ale Venezuelei.

Trump a recunoscut, într-un interviu din 26 decembrie, că SUA au „scos din funcțiune” un fel de „instalație mare de unde pleacă navele”, în timp ce vorbea despre campania administrației sale împotriva Venezuelei. Întrebat din nou luni, el a spus că SUA au atacat „în zona docului unde încarcă bărcile cu droguri”. Dar a refuzat să comenteze când a fost întrebat dacă atacul a fost efectuat de armată sau de CIA.

„Așa că am lovit toate bărcile, iar acum am lovit zona”, a spus Trump luni. „Este zona de implementare, acolo implementează, iar asta nu mai există.”

Una dintre surse a spus că lovitura a fost un succes în sensul că a distrus instalația și ambarcațiunile sale, dar a descris-o ca fiind în mare parte simbolică, deoarece este doar una dintre numeroasele instalații portuare folosite de traficanții de droguri care pleacă din Venezuela. De asemenea, pare să fi atras foarte puțină atenție, dacă nu chiar deloc, chiar și în interiorul țării, în timp real.

La începutul acestui an, Trump a extins atribuțiile CIA pentru a desfășura operațiuni în America Latină, inclusiv în interiorul Venezuelei, a relatat anterior CNN. Dar chiar și atunci, armata americană avea autoritate legală doar pentru a efectua lovituri împotriva traficanților suspectați pe mare, nu pe uscat, după cum a raportat CNN.

Administrația Trump a oferit justificări variate pentru campania din Venezuela, care a implicat o acumulare masivă de capabilități militare în Caraibe. Oficialii au invocat un imperativ de combatere a traficului de droguri, însă șefa de cabinet a lui Trump, Susie Wiles, a declarat într-un interviu pentru Vanity Fair că loviturile asupra ambarcațiunilor aveau ca scop să-l facă pe Maduro să „cedeze”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Liderul venezuelean nu a dat semne că ar renunța la putere.

Înalți oficiali au precizat public și în informări pentru legislatori că intenționează să continue să vizeze presupuşii traficanți de droguri, folosind un tipar similar celui utilizat pentru eliminarea teroriștilor în timpul războiului global împotriva terorismului, o campanie în care CIA a jucat, de asemenea, un rol crucial. Secretarul Apărării, Pete Hegseth, i-a comparat deschis pe pe traficanții de droguri cu al Qaeda.

Iranul discută tot mai intens posibilitatea de a-și schimba doctrina nucleară și de a se retrage din Tratatul de Neproliferare Nucleară (TNP), acordul internațional care urmărește împiedicarea răspândirii armelor atomice. Unii parlamentari iranieni susțin că țara ar trebui să își dezvolte propriile arme nucleare pentru a se apăra de Statele Unite și Israel. Alți oficiali avertizează însă că o asemenea decizie ar putea provoca noi conflicte, relatează antena3.ro.

Deși rezultatul alegerilor parlamentare din SUA pare să fi redus, cel puțin pentru moment, riscul unui nou atac de amploare al americanilor și israelienilor asupra Iranului, programul nuclear al Teheranului continuă să provoace dispute.

Statele Unite și Israelul au făcut din împiedicarea Iranului de a dezvolta arme nucleare unul dintre principalele obiective ale războiului împotriva acestei țări.

În Iran, această situație a reaprins discuțiile despre necesitatea schimbării strategiei nucleare a țării.

Kamran Ghazanfari, membru al Parlamentului iranian, a declarat vineri pentru Euronews că dezvoltarea armelor nucleare este mult mai importantă pentru Iran decât combaterea a ceea ce el numește „propaganda americană și israeliană împotriva Republicii Islamice”.

„Când America și regimul sionist ne-au amenințat în repetate rânduri cu folosirea armelor nucleare, nu putem rămâne indiferenți, pentru că este o amenințare care vizează întregul popor iranian și însăși existența noastră”, a declarat parlamentarul.

Acesta susține că Iranul trebuie să fie pregătit să răspundă unui eventual atac nuclear și că nu se poate baza pe presupunerea că adversarii săi nu vor folosi asemenea arme.

Un parlamentar iranian cere dezvoltarea armelor nucleare: „Trebuie să creăm o putere de descurajare”

Ghazanfari a cerut conducerii Iranului să reanalizeze doctrina nucleară a țării, astfel încât Statele Unite și Israelul să știe că un eventual atac nuclear ar putea primi un răspuns similar.

„Trebuie să revizuim doctrina nucleară a Republicii Islamice, astfel încât inamicul să știe că, dacă încearcă un atac nuclear împotriva Iranului, se va confrunta cu un răspuns pe măsură”, a afirmat acesta.

Parlamentarul a invocat faptul că, de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, statele care dețin arme nucleare au evitat să le folosească unele împotriva celorlalte, de teama unui atac de represalii.

În opinia sa, Iranul ar trebui să își dezvolte o capacitate asemănătoare de descurajare nucleară. Ghazanfari consideră că lipsa submarinelor nucleare sau a bombardierelor capabile să transporte asemenea arme nu ar reprezenta un obstacol decisiv, deoarece focoasele nucleare ar putea fi transportate și cu rachete.

Nu toți politicienii iranieni sunt însă de acord cu această abordare.

Heshmatollah Falahatpisheh, fost parlamentar iranian, a declarat pentru Euronews că simpla deținere a câtorva focoase nucleare nu ar garanta securitatea Iranului.

„Descurajarea nucleară are trei componente: deținerea unei bombe atomice, un echilibru nuclear de descurajare și capacitatea de a aplica lovitura finală. Cei care cred că descurajarea nucleară poate fi creată doar prin deținerea unei bombe atomice se înșală”, a explicat acesta.

Fostul parlamentar a precizat că nu știe dacă Iranul deține sau nu arme nucleare. Din informațiile pe care le avea, programul nuclear iranian era unul pașnic, iar eventualele sale dimensiuni militare fuseseră abordate în cadrul acordului nuclear din 2015, cunoscut sub numele de JCPOA, pentru ca dosarul Iranului să fie scos de sub incidența Capitolului VII al Cartei ONU.

Falahatpisheh consideră că strategia militară a Iranului se bazează în continuare pe arme convenționale și că aceasta s-a dovedit destul de eficientă.

El a comentat și declarațiile secretarului Consiliului Suprem de Securitate Națională, Mohsen Rezaei, care afirmase că Iranul „are anumite lucruri”. Fostul parlamentar spune că este puțin probabil ca oficialul să se fi referit la o bombă atomică.

Ghazanfari interpretează însă declarația diferit și consideră că Rezaei a făcut aluzie la o „armă specială”, nu la una obișnuită.

Iranul discută retragerea din Tratatul de Neproliferare Nucleară

În paralel cu dezbaterea despre dezvoltarea armelor atomice, mai mulți parlamentari iranieni încearcă să obțină retragerea oficială a țării din Tratatul de Neproliferare Nucleară.

Acordul internațional are ca scop împiedicarea răspândirii armelor nucleare și a tehnologiilor folosite pentru fabricarea lor.

Kamran Ghazanfari susține că schimbarea doctrinei nucleare a Iranului s-ar fi produs deja în practică, iar parlamentarii încearcă acum să obțină și modificarea poziției oficiale a țării.

„În Parlament urmărim și retragerea din TNP. Anul trecut, unii membri ai conducerii Parlamentului au blocat acest demers, dar deputații continuă să facă presiuni pentru ca proiectul să ajungă în plen”, a declarat Ghazanfari.

Fostul parlamentar Heshmatollah Falahatpisheh avertizează însă că ieșirea din tratat ar putea pregăti terenul pentru noi războaie împotriva Iranului.

„Discuția despre retragerea Iranului din TNP nu servește intereselor naționale ale Iranului, deoarece ieșirea din tratat echivalează cu ascunderea unei părți a programului nuclear iranian”, a declarat acesta pentru Euronews.

Potrivit fostului parlamentar, relația Iranului cu tratatul este deja grav afectată, iar decizia privind continuarea participării depinde în mare măsură de evoluția relațiilor dintre Teheran și Washington.

Falahatpisheh a mai spus că proiectul parlamentarilor privind retragerea în procedură de maximă urgență nu a primit aprobarea Consiliului Suprem de Securitate Națională. În caz contrar, acesta ar fi fost deja discutat în plenul Parlamentului.

Dezbaterea s-a extins și la alte instituții importante ale statului iranian.

Joi, Adunarea Experților, organismul responsabil cu supravegherea activității conducerii supreme a Iranului, a cerut analizarea posibilității retragerii din Tratatul de Neproliferare Nucleară.

Într-un comunicat, instituția a susținut că examinarea acestei opțiuni, revizuirea doctrinei de apărare și dezvoltarea capacităților de descurajare au devenit o necesitate inevitabilă și o cerere la nivel național.