Organizația Keystone Moldova, în cadrul proiectului „Valorificăm potențialul societății civile pentru promovarea și dezvoltarea antreprenoriatului social în Republica Moldova” finanțat de Uniunea Europeană și cofinanțat de Suedia, a realizat studiul sociologic „Cunoștințe, atitudini și comportamente în domeniul antreprenoriatului social din Republica Moldova”. Rezultatele studiului au fost publicate pe 20 decembrie, de către directorul executiv al Keystone Moldova, Ludmila Malcoci. În cadrul unui interviu, Ludmila Malcoci a oferit detalii despre actualitatea, scopul și rezultatele studiului.

Chiar dacă populația și autoritățile publice locale au o atitudine pozitivă față de întreprinderile sociale, conceptul de antreprenoriat social este puțin cunoscut, arată rezultatele studiului.

„Cel mai important rezultat pe care noi l-am constatat în rezultatul acestui studiu este că marea majoritate a populației nu cunoaște noțiunea de întreprindere socială. Ceea ce înseamnă că acest concept este foarte străin pentru populația generală. Deși, când i-am întrebat, au menționat că ar prefera să procure de la o întreprindere socială mai curând decât de la o întreprindere obișnuită, dacă calitatea produsului ar fi bună și dacă prețul ar fi avantajos”, declară Ludmila Malcoci.

Studiul a scos în evidență atât provocările antreprenorilor sociali, precum și nivelul de cunoștințe al populației și autorităților locale despre întreprinderile sociale. Datorită interviurilor realizate cu experții au fost deduse și recomandări pentru a dezvolta antreprenoriatul social în țara noastră.

Rezultatele obținute vor fi folosite pentru a elabora o strategie de comunicare atât pentru populația generală, cât și pentru organizații nonguvernamentale, întreprinderi mici și mijlocii, autorități publice locale, în vederea promovării conceptului de antreprenoriat social.

„În cadrul proiectului ne dorim să elaborăm o strategie de comunicare pentru diferite grupuri țintă, cu diferite obiective, reieșind din nivelul de cunoștințe, atitudini și practici ale diferitor grupuri interesate, pentru ca, în final, în cazul populației generale, de exemplu, să îmbunătățim nivelul de cunoștințe generale despre întreprinderile sociale și ei să fie acei care procură mai des produse de la întreprinderile sociale, pentru a dezvolta întreprinderile sociale”, a adăugat Ludmila Malcoci.

Studiul a fost realizat în perioada iulie – septembrie 2022, pe un eșantion de 1142 populație generală, 109 consumatori ai întreprinderilor sociale, 106 OSC-uri ne-implicate în antreprenoriat social, 109 reprezentanți ai întreprinderilor mici și mijlocii, 105 reprezentanți ai autorităților publice.

#antreprenori #antreprenoriat social #întreprinderi sociale #provocari #studiu

Germania pregătește răspunsul la amenințările vehiculate de Vladimir Putin și Dmitri Medvedev: va transfera în curând Ucrainei noi rachete sol-aer Iris-T și câteva mii de drone de atac, relatează antena3.ro. De asemenea, Berlinul intenționează să-și extindă colaborarea în domeniul informațiilor cu Kievul, potrivit unor surse guvernamentale.

Deciziile au fost luate după ce Germania a acuzat oficial Rusia că a orchestrat o operațiune de sabotaj la aeroportul Leipzig/Halle.

Livrările ar putea începe chiar din această lună, potrivit televiziunii de știri N-tv din Germania, care citează surse guvernamentale.

Întâlnire de urgență UE-NATO pentru a răspunde Rusiei

După incidentul din Leipzig, liderii europeni au promis, de asemenea, că vor spori sprijinul acordat Ucrainei și vor înăspri sancțiunile împotriva Rusiei, conform Bloomberg.

„Dacă scopul a fost să ne facă să ne gândim de două ori înainte să ajutăm Ucraina, pot spune că tot ce au reușit a fost să-mi întărească hotărârea”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen cu privire la acest atac cu dronă eșuat.

Ea a adăugat că echipa sa caută modalități de a limita și mai mult bugetul militar al Rusiei și că UE trebuie să închidă „toate portițele de care profită Rusia”.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, și miniștri de Externe ai UE, reuniți la un summit în Irlanda, au calificat incidentul drept o manifestare a unei amenințări hibride tot mai mari.

„Dacă Rusia crede că Europa și NATO vor fi divizate sau descurajate să sprijine Ucraina în urma acestei amenințări recente, se înșală. Unitatea noastră este de nezdruncinat”, a spus Mark Rutte.

Ministrul polonez de Externe, Radosław Sikorski, a declarat că războiul hibrid al Rusiei include acte de sabotaj, incendieri, explozii și încălcări ale spațiului aerian cu drone și rachete de croazieră.

Zelenski a trimis o listă de cumpărături pe care sunt și rachete Patriot

În același timp, Comisia Europeană analizează solicitarea Ucrainei de a permite utilizarea fondurilor din împrumutul de 90 de miliarde de euro de la UE pentru achiziționarea de rachete interceptoare americane Patriot.

Ca să fie aprobată folosirea fondurilor în acest scop ar fi necesară exceptarea de la regulile care acordă prioritate achizițiilor europene. Decizia va fi supusă votului săptămâna viitoare, luni.

De asemenea, mai multe țări europene au propus, din nou, folosirea activelor rusești înghețate din Europa pentru finanțarea Ucrainei.

Anterior, această propunere s-a lovit de opoziția Belgiei, unde sunt deținute cele mai multe dintre aceste fonduri. Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, a declarat că a venit momentul pentru o „discuție serioasă” cu privire la utilizarea acestor active.

Sabotaj rusesc eșuat în Germania

Pe 4 august, la aeroportul Leipzig/Halle, în apropierea unei aeronave militare ucrainene utilizate pentru transportarea de echipamente militare, a fost descoperită o dronă încărcată cu explozibili.

Potrivit anchetatorilor din Germania, drona urma să fie folosită într-un atac asupra aeronavei ucrainene. Ulterior, polițiștii au găsit o altă dronă în apropierea aeroportului, iar în ziua următoare au descoperit aproximativ 50 de grame de explozibil, presupus a fi hexogen.

În urma anchetei, autoritățile germane au acuzat Rusia că a orchestrat sabotajul eșuat. Ministrul german de Externe, Johann Wadephul, a declarat că Berlinul va continua să sprijine Ucraina și va lua măsuri pentru a împiedica operațiuni rusești similare în Germania și în alte țări europene.

Situat în partea de est a Germaniei, aeroportul Leipzig/Halle este un centru pentru transporturi militare, mai ales ale armatei germane şi ale aliaţilor din NATO, fiind de asemenea o bază operaţională pentru compania germană DHL şi compania aeriană ucraineană Antonov Airlines.

Germania a acuzat, la 1 septembrie, oficial Rusia că se află în spatele atacului cu drone de luna trecută de la aeroportul din Leipzig.