Ludmila Malcoci, Keystone Moldova: Marea majoritate a populației nu cunoaște noțiunea de întreprindere socială

Organizația Keystone Moldova, în cadrul proiectului „Valorificăm potențialul societății civile pentru promovarea și dezvoltarea antreprenoriatului social în Republica Moldova” finanțat de Uniunea Europeană și cofinanțat de Suedia, a realizat studiul sociologic „Cunoștințe, atitudini și comportamente în domeniul antreprenoriatului social din Republica Moldova”. Rezultatele studiului au fost publicate pe 20 decembrie, de către directorul executiv al Keystone Moldova, Ludmila Malcoci. În cadrul unui interviu, Ludmila Malcoci a oferit detalii despre actualitatea, scopul și rezultatele studiului.

Chiar dacă populația și autoritățile publice locale au o atitudine pozitivă față de întreprinderile sociale, conceptul de antreprenoriat social este puțin cunoscut, arată rezultatele studiului.

„Cel mai important rezultat pe care noi l-am constatat în rezultatul acestui studiu este că marea majoritate a populației nu cunoaște noțiunea de întreprindere socială. Ceea ce înseamnă că acest concept este foarte străin pentru populația generală. Deși, când i-am întrebat, au menționat că ar prefera să procure de la o întreprindere socială mai curând decât de la o întreprindere obișnuită, dacă calitatea produsului ar fi bună și dacă prețul ar fi avantajos”, declară Ludmila Malcoci.

Studiul a scos în evidență atât provocările antreprenorilor sociali, precum și nivelul de cunoștințe al populației și autorităților locale despre întreprinderile sociale. Datorită interviurilor realizate cu experții au fost deduse și recomandări pentru a dezvolta antreprenoriatul social în țara noastră.

Rezultatele obținute vor fi folosite pentru a elabora o strategie de comunicare atât pentru populația generală, cât și pentru organizații nonguvernamentale, întreprinderi mici și mijlocii, autorități publice locale, în vederea promovării conceptului de antreprenoriat social.

„În cadrul proiectului ne dorim să elaborăm o strategie de comunicare pentru diferite grupuri țintă, cu diferite obiective, reieșind din nivelul de cunoștințe, atitudini și practici ale diferitor grupuri interesate, pentru ca, în final, în cazul populației generale, de exemplu, să îmbunătățim nivelul de cunoștințe generale despre întreprinderile sociale și ei să fie acei care procură mai des produse de la întreprinderile sociale, pentru a dezvolta întreprinderile sociale”, a adăugat Ludmila Malcoci.

Studiul a fost realizat în perioada iulie – septembrie 2022, pe un eșantion de 1142 populație generală, 109 consumatori ai întreprinderilor sociale, 106 OSC-uri ne-implicate în antreprenoriat social, 109 reprezentanți ai întreprinderilor mici și mijlocii, 105 reprezentanți ai autorităților publice.

#întreprinderi sociale #antreprenoriat social #provocari #antreprenori #studiu

Psihologii care activează în instituțiile de învățământ general și profesional tehnic vor dedica aproape jumătate din timpul de lucru activităților directe cu elevii – între 18 și 20 de ore pe săptămână – potrivit unui proiect de regulament supus consultărilor publice, transmite IPN.

În învățământul general, psihologii vor avea un program de lucru de 35 de ore pe săptămână, dintre care 18 ore vor fi dedicate asistenței directe acordate elevilor: evaluări psihologice, consiliere individuală și de grup, activități de prevenție și dezvoltare personală. Celelate 17 ore vor fi destinate colaborării cu cadrele didactice și părinții, implicării în consilii pedagogice și comisii metodice, dar și pregătirii metodologice și conlucrării intersectoriale.

În învățământul profesional tehnic, programul săptămânal al psihologului este de 40 de ore, din care 20 vor fi dedicate activităților directe cu elevii.

Proiectul supus consultărilor publice urmărește să clarifice atribuțiile și responsabilitățile psihologului școlar, precum și să stabilească standarde minime pentru spațiile de lucru și să consolideze colaborarea cu alte servicii de sprijin educațional și social.

Ministerul Educației și Cercetării motivează elaborarea acestui document prin necesitatea unei reglementări unitare, în contextul în care activitatea psihologilor se bazează în prezent pe acte dispersate.

Potrivit proiectului de regulament, cabinetul psihologic trebuie să fie un spațiu dedicat, separat de alte activități educaționale, care să asigure intimitate, confort și confidențialitate. Amenajarea spațiului trebuie să permită atât consilierea individuală, cât și lucrul cu grupuri mici de elevi.

Proiectul mai prevede că psihologii trebuie să dețină studii superioare în domeniul psihologiei sau psihopedagogiei, corespunzătoare nivelurilor 6 sau 7 ale Cadrului Național al Calificărilor. Aceștia vor fi angajați prin concurs.