Oamenii din sat își arată nemulțumirea, însă Mitropolia Moldovei „nu încurajează la ură și dispută”. Este reacția episcopului Ioan Moșneguțu, vicar al Mitropoliei Moldovei, la altercațiile violente de la biserica din satul Grinăuți, raionul Rîșcani.

„Noi nu avem vreo vină în acest sens. Oamenii din sat își arată nemulțumirea și aici se mai adaugă nemulțumirea în raport cu persoana acestui preot. – Părinte, având în vedere că conflictul escaladează, Mitropolia Moldovei încurajează aceste acțiuni ale enoriașilor? – Mitropolia Moldovei monitorizează acest caz, dar nu încurajează la ură și la dispută. Credincioșii fiind profund emoționați își apără parohia”, a declarat episcopul Ioan Moșneguțu, pentru protv.md.

Între timp, pentru sursa citată, responsabilii de la Mitropolia Basarbiei spun că este regretabil ceea ce s-a întâmplat.

„Mitropolia privește cu multă durere în suflet toate aceste evenimente care trădează o barbarie și o lipsă de conștiință creștină și umană. Solicităm în mod public susținerea Episcopiei de Bălți, descurajarea unor astfel de fenomene și așteptăm cu maximă cereritate din partea autorităților o reacție, care iată întârzie să apară”, a menționat Gabriel-Andrei Gherasă, vicar mitropolitan al Mitropoliei Basarabiei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că scandalul la biserica din Grinăuți, raionul Rîșcani, continuă, chiar dacă Mitropolia Moldovei și-a pus un alt slujitor în capul lăcașului sfânt. Marți, 15 iulie curent, preotul Constantin Turtureanu, care a decis să treacă biserica la Mitropolia Basarabiei, a fost tras de păr și scos cu forța de enoriașii satului. Imagini video șocante au fost publicate pe rețelele de socializare de soția preotului.

STOP CADRU Un preot din nordul țării, tras de păr și scos cu forța din biserică

#biserica #grinăuți #preot #scandal

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.