Andrei Balan este procurorul din cadrul Procuraturii Anticorupție (PA) care a fost desemnat, pe data de 18 noiembrie curent, de către Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) să examineze pretinsele ilegalități sesizate de fosta deputată a Platformei DA Inga Grigoriu împotriva acțiunilor procurorului general suspendat, Alexandr Stoianoglo, față de investigarea dosarului expulzării a șapte profesori turci din Republica Moldova și sentința „prea blândă” pentru Vasile Botnari, șef al Serviciului de Securitate și Informații (SIS) pe vremea când a avut loc așa-zisa operațiune. Acesta activează la PA din iarna anului 2003, iar anul trecut a apărut o anumită informație în presă despre „locuințe și mașini de lux cu ajutorul părinților”.

Ce a scris presa?

În anul 2019, colegii de la Anticorupție.md au scris că procurorul Andrei Balan a raportat pentru anul 2018 venituri din salariul său de 279.300 de lei și salariul soției, care a constituit 129.600 de lei. Fiecare dintre cei trei copii ai săi a beneficiat de alocații de câte 864 de lei româneşti din partea statului român.

În plus, omul legii a beneficiat de două donații a câte 10.000 de lei.

În 2018, și-a procurat un automobil de model Honda CR-V pentru care a achitat 14.000 de euro, aproape cât tot salariul său.

Andrei Balan mai deținea în proprietate o casă de locuit cu suprafața de 150 de metri pătrați, două apartamente, un garaj și un automobil Mercedes, de 10.000 de euro. Toate aceste bunuri au fost procurate în 2012–2016. În aceeași perioadă, a raportat în fiecare an donații din partea tatălui său și a socrului său.

Cea mai recentă declarație de avere și interese personale

Potrivit declarației de avere și interese personale semnate în luna martie 2021, venitul obținut de la locul de muncă de bază a fost de 321.587 lei. Mai are unul obținut de soție de la SA „Moldasig”, donații și din „alte surse legale”.

La bunuri imobile, a indicat că are trei terenuri, două agricole și unul intravilan; o casă de locuit cu o suprafață de 157,5 metri pătrați, în voaloare de 176.057 lei, dobândită în anul 2014; două garajuri cu suprafața de 17,9 metri pătrați și de 17,6 metri pătrați. A mai indicat „o avere imobilă” cu suprafața 31,0 metri pătrați, dar și două apartamente – unul cu suprafața de 39,8 metri pătrați, în valoare de 231.416 lei și altul cu suprafața de 92,7 metri pătrați, în valoare de 593.548 lei.

Cât despre bunuri mobile, mai deține acel autoturism de model Honda CRV, anul fabricației 2012, în valoare de 14 000 euro, cumpărat în anul 2018, dar mai nou și un autoturism de model Renault Kadjar, anul fabricației 2018, în valoare de 12 192 euro, cumpărat în anul 2020.

Despre sesizarea Ingăi Grigoriu

Amintim că, la 6 septembrie 2018, ofițerii SIS au reținut șapte profesori ai rețelei de licee moldo-turce „Orizont” și i-au dus într-o direcție necunoscută. Mai târziu, fără niciun proces și fără nicio explicație, aceștia au fost expulzați din Moldova în Turcia, unde au fost condamnați la detenție.

În luna iunie 2019, CEDO a declarat Moldova vinovată de încălcarea drepturilor omului în cazul lor și au obligat să le fie achitate prejudicii a câte 25 mii de euro. Abia peste un an după expulzare, Procuratura municipiului Chișinău a inițiat o investigație în acest caz. În luna februarie 2020, a devenit cunoscut faptul că în acest dosar a rămas un singur acuzat – Vasile Botnari, fostul șef al SIS.

După care, în luna septembrie, procurorul general Alexandr Stoianoglo a comunicat că Vasile Botnari a fost condamnat la un termen cu suspendare și că acesta, conform deciziei CEDO, a achitat 125 mii de euro familiilor victimelor. Însă, s-a aflat mai târziu că, pentru această infracțiune, Vasile Botnari nu s-a ales cu niciun fel de termen cu suspendare, ci a scăpat cu o simplă amendă.

În presă a fost publicat un fragment din textul sentinței, care confirmă informația respectivă. Sentința rămâne în totalmente secretizată, pentru că procesul de judecată s-a desfășurat cu ușile închise.

#Alexandr Stoianoglo #Andrei Balan #Procuratura Anticoruptie.

Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, susține că sectorul silvic nu are nevoie de un număr mare de angajați, ci de oameni care își fac corect meseria și sunt cu adevărat interesați de protejarea pădurilor. Declarația a fost făcută în cadrul emisiunii „Forum” de la Vocea Basarabiei.

Hajder a recunoscut că există problema lipsei de specialiști în domeniu, inclusiv a numărului redus de tineri interesați de studiile în silvicultură. Totuși, ministrul spune că acest lucru nu ar trebui să împiedice restructurarea sistemului.

„Decât să păstrăm un om care are intenții rele și nu își face corect treaba, mai bine fără el. Să rămână oameni cinstiți, care își fac treaba”, a declarat Hajder.

Ministrul a explicat că, în opinia sa, un sistem silvic eficient nu trebuie să fie construit în jurul numărului de angajați și al salariilor acestora, ci în jurul necesităților reale ale pădurilor.

„Noi nu avem nevoie de păduri ca să dăm o tonă de salarii, ca să hrănim o tonă de oameni care lucrează pe spatele ei. Nu ne trebuie să punem presiune pentru salarii pe păduri. Noi trebuie să avem exact atâția oameni cât ne trebuie ca să ajute pădurile”, a spus ministrul.

Hajder a subliniat că, după reorganizarea sistemului, numărul angajaților ar putea fi mai mic, dar aceștia ar trebui să fie mai bine pregătiți și implicați în protejarea pădurilor.