Președintele Franței, Emmanuel Macron, a anunțat că se va retrage din politică după încheierea mandatului său, în 2027, punând astfel capăt unui deceniu în fruntea statului francez.

Anunțul a fost făcut joi, 23 aprilie, în cadrul unei vizite oficiale în Cipru, unde liderul de la Paris a participat la un summit informal al liderilor Uniunii Europene, scrie Le Figaro.

În cadrul unei discuții cu elevii de la o școală franco-cipriotă din Nicosia, președintele francez a subliniat că nu intenționează să rămână activ în viața politică după încheierea mandatului:,

„Nu am fost implicat în politică înainte și nu mă voi implica nici după aceea”, a subliniat Macron.

Declarația vine în contextul în care mandatul său prezidențial, care se întinde pe o perioadă de zece ani, urmează să se încheie în 2027, odată cu părăsirea Palatului Elysee.

Totodată, Emmanuel Macron a evidențiat provocările legate de menținerea realizărilor și corectarea eventualelor erori.

Cel mai greu lucru după nouă ani este să menții ceea ce ai făcut bine și să încerci să mergi mai departe, dar uneori trebuie să corectezi ceea ce ai greșit”, a conchis președintele.

De asemenea, acesta a subliniat că perioada rămasă până la finalul mandatului implică un echilibru între consolidarea proiectelor deja realizate și continuarea reformelor începute.

Alegerile prezidențiale din Franța sunt programate pentru luna aprilie 2027, într-un context în care scena politică rămâne deschisă competiției.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Alegeri prezidentiale #Macron #mandat #politica

Datele a circa 1,2 milioane de persoane şi 200.000 de companii din Letonia au fost sustrase printr-un atac cibernetic masiv, au semnalat marţi, 18 august, autorităţile letone, informează Digi24.

Atacul a fost efectuat săptămâna trecută şi au fost sustrase date precum nume şi prenume, adrese, detalii privind plăţile şi numerele plăcuţelor de înmatriculare ale vehiculelor, a precizat Direcţia pentru siguranţa traficului rutier din Letonia (CSDD).

Această ţară, fostă republică sovietică acum membră a UE şi NATO, are o populaţie de aproximativ 1,9 milioane de locuitori.

Încă nu este clar cine se află în spatele atacului cibernetic.

Premierul leton Andris Kulbergs a declarat că nu poate fi exclusă efectuarea acestei operaţiuni dintr-o altă ţară. Autoritatea letonă de securitate cibernetică şi CSDD au avertizat că datele sustrase ar putea fi utilizate în mod abuziv. Premierul Kulbergs a dispus efectuarea de investigaţii şi a criticat CSDD pentru că l-a informat cu întârziere despre acest incident.

„Trebuie să spun că sunt neplăcut surprins de o anumită neglijenţă cu privire la securitatea IT care există în unele autorităţi de reglementare şi instituţii guvernamentale”, a spus şeful guvernului, care a amintit cu acest prilej de un atac cibernetic ce a vizat în luna iunie administraţia naţională forestieră.

Două „incidente cibernetice grave” într-o perioadă scurtă de timp sunt un semnal clar că se impun măsuri suplimentare de securitate, a mai remarcat premierul Andris Kulbergs. „Aceasta este acum pur şi simplu o chestiune de securitate naţională”, a insistat el.