Republica Moldova și Elveția ar urma în curând să semneze un acord de liber schimb, pentru a elimina taxele vamale și a deschide piața elvețiană pentru produsele moldovenești. Anunțul a fost făcut astăzi, 22 martie de către președintele elvețian, Ignazio Cassis, în cadrul întrevederii cu președinta țării noastre, Maia Sandu, în timpul efectuării de către acesta a vizitei de lucru în Republica Moldova.

Cassis a precizat că, în prezent se duc tratative pentru acest lucru ca Moldova să fie primită în clubul Asociației Europene a Liberului Schimb ca să-și poată comercializa produsele pe piața elvețiană.

„Răspunsul este clar pozitiv – Da. Acest subiect este acum și motivul pentru care discutăm despre un acord de liber schimb cu țările, care fac parte din grupul „European Free Trade Association”(n.r. Asociația Europeană a Liberului Schimb) EFTA, din care fac parte Norvegia, Islanda și așa mai departe. Dorim să avem un acord de liber schimb cu Moldova, pentru a deschide piața și pentru a anula aceste taxe vamale. Aceste discuții au loc în prezent. Evident sunt multe detalii, care urmează a fi puse la punct. Cum ar fi ce vom face cu produsele agricole, țăranii și altele. Avem acorduri de genul dat cu vreo 30 de țări din lume și în cadrul acestui club EFTA, cum îl numim noi, îl vom pune în vigoare, astfel încât să favorizăm schimburile între Moldova și Elveția”, a spus Cassis în timpul conferinței de presă susținută împreună cu Maia Sandu.

Precizăm că, în timpul discursului ei, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat că dorește ca autoritățile din Elveția să accepte țara noastră în componența EFTA, în contextul în care, războiul din Ucraina a blocat comerțul cu țările din est, iar economia țării are de suferit.

„Aderarea la EFTA ar fi o alternativă de realizare a produselor moldovenești în depășirea crizei create”, a precizat Sandu.

Amintim că, în cadrul aceleiași conferințe de presă, președintele elvețian a anunțat că va oferi Moldovei 2 milioane de franci și 20 de tone de ajutor umanitar, pentru a depăși criza umanitară, provocată de războiul din Ucraina.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#acord #Ignazio Cassis #liber schimb #Maia Sandu #produse

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.