Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene, anunță că a luat act de hotărârea CEC privind organizarea a 139 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021 și conform atribuțiilor stabilite va dispune măsurile necesare în vederea asigurării dreptului constituțional la vot în condiții de siguranță, cu respectarea normelor sanitare și de ordine publică în țările de reședință.

„Reiterând poziția principială a instituțiilor serviciului diplomatic privind abținerea de comentarea declarațiilor politice, pentru o informarea corectă a opiniei publice și urmare a multiplelor solicitări recepționate în adresa MAEIE și a misiunilor diplomatice și oficiilor consulare de la instituțiile media naționale, reprezentanților diasporei și ai organizațiilor care asigură monitorizarea organizării votului în străinătate, Biroul de presă emite următoarele precizări”, se arată în comunicatul MAEIE.

Potrivit MAEIE, propunerea inițială din 25 mai 2021 de organizare a celor 191 de secții de votare în străinătate este rezultatul consultării de către ambasadele Republicii Moldova a comunităților de cetățeni din afara țării, precum și discuțiilor MAEIE cu reprezentanții societății civile. La 4 iunie, CEC a anunțat MAEIE despre o nouă hotărâre, privind constituirea a 162 de secții de votare.

„În cadrul avizului prealabil, ministerul a informat autoritatea electorală că toată misiunile diplomatice au notificat în timp util autoritățile statelor de acreditare despre organizarea alegerilor parlamentare anticipate din 11 iulie 2021 și intenția de a deschide secții de votare pe teritoriul acestora. Din punct de vedere logistic, capacitățile serviciului diplomatic pentru desemnarea președinților în cadrul birourilor secțiilor de votare din străinătate constituie 186 funcționari acreditați peste hotare (inclusiv diplomați specializați, reprezentanți ai Ministerului Economiei și Infrastructurii, Serviciului de Informații și Securitate, Ministerului Apărării, Ministerului Afacerilor Interne și ai Serviciului Vamal), precum și circa 60 funcționari din aparatul central al ministerului”, se mai artă în comunicat.

De notat, că în cadrul ultimului exercițiu electoral, în calitate de președinți ai birourilor secțiilor de votare au participat circa 113 funcționari ai serviciului diplomatic și în premieră 26 funcționari electorali din diasporă.

Astfel, ministerul a luat act de lista propusă de Comisia Electorală Centrală privind constituirea a 162 de secții de votare și a confirmat că dispune de capacitățile logistice necesare pentru organizarea alegerilor parlamentare anticipate, inclusiv conform propunerilor inițiale transmise pe 25 mai 2021, adică 191 de secții de votare. Hotărârea adoptată în ședința extraordinară din 5 iunie de către Comisia Electorală Centrală privind constituirea a 139 de secții de votare în străinătate nu a fost avizată în prealabil de către Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene.

Lista ambasadelor Republicii Moldova în străinătate și coordonatele de contact poate fi consultată în compartimentul „Misiuni diplomatic și oficii consulare ale Republicii Moldova” pe site-ul MAEIE.

Realitatea.md amintește că sâmbătă, 5 iunie, CEC, cu votul a cinci membri, a decis ca peste hotarele țării să fie deschise doar 139 de secții de vot și nu 190, așa cum au recomandat reprezentanții MAEIE. Asupra numărului 139 a insistat secretarul general al CEC-ului, fostul socialist Maxim Lebedinschi, deși MAEIE a informat instituția că dispune de resurse pentru a deschide cele 190 de secții.

Luni, 7 iunie, secretarul de stat al MAEIE, Eugen Revenco, a confirmat că în lista inițială și ultima poziție pe care MAEIE a transmis-o către CEC, instituția a precizat că Ministerul Afacerilor Externe are logistica pregătită, capacitățile coordonate din timp cu ambasadele, fiind verificate locațiile unde pot fi amplasate secțiile și devizul de cheltuieli în cazul în care ar fi nevoie să se acopere cu surse financiare suplimentare.

Tot astăzi, Prim-ministrul Republicii Moldova, Aureliu Ciocoi, a venit cu o reacție în care precizează că Guvernul va face tot posibilul pentru acoperirea financiară a bunei organizări a scrutinului electoral atât în țară, cât și peste hotare. Mai mult, Guvernul nu a dat niciun indiciu că nu ar avea capacitatea să acopere cheltuielile pentru deschiderea secțiilor de votare din străinătate, în cazul în care numărul acestora ar fi fost mai mare.

#alegeri #aviz #demers #secții de votare

Incendiile devastatoare care au pârjolit Europa în această vară au scos la iveală o nouă amenințare, potențial mortală: muniție neexplodată rămasă din Primul și Al Doilea Război Mondial, transmite antena3.ro.

În ultimele luni, incendiile au mistuit suprafețe uriașe din vestul Europei, în timp ce continentul s-a confruntat cu temperaturi caniculare și secetă, iar pompierii au avut de înfruntat și pericolul proiectilelor care explodează.
Astfel de explozii au fost raportate în Franța, Germania, Belgia și Olanda.

„Schimbările climatice fac acum munca de a scoate la suprafață și de a reactiva ceea ce înainte era stabil”, a declarat Sarah Njeri, specialistă în studii despre pace și conflicte la School of Oriental and African Studies din Londra.

Un incendiu izbucnit în apropierea orașului Bordeaux, din sud-vestul Franței, a scos la iveală un depozit despre care se crede că ar conține muniție din perioada celui de-Al Doilea Război Mondial. În provincia Liège, din estul Belgiei, guvernatorul local Hervé Jamar a declarat că serviciile de urgență își adaptează intervențiile pentru a ține cont de muniția îngropată în zona afectată de incendiu și că „au fost auzite câteva detonări sporadice” în ultimele zile.

Liège a fost afectată de un incendiu deosebit de puternic în zona High Fens, care se întinde peste graniță, în Germania.

Bătălia din Ardeni, una dintre cele mai sângeroase confruntări ale celui de-Al Doilea Război Mondial, s-a desfășurat în această regiune și în împrejurimile ei. La 16 decembrie 1944, forțele germane au lansat o ofensivă majoră împotriva trupelor aliate, obținând inițial succes, deoarece i-au surprins pe militarii americani. Însă ofensiva și-a pierdut avântul până la sfârșitul lunii, pe măsură ce întăririle aliate au sosit, iar resursele Germaniei s-au epuizat.

Seceta din Europa scoate la iveală și vehicule militare și arme din acea perioadă, pe măsură ce râurile secate dezvăluie nave de război germane, o motocicletă Wehrmacht și o bombă.

Christina Greene, cercetătoare la Universitatea din Arizona, a spus că „moștenirea războiului continuă să iasă la suprafață” din cauza schimbărilor climatice.

„Retrăim moștenirea războiului și a conflictelor într-un mod cu care, în anumite locuri, nu a mai trebuit să ne confruntăm de mult timp”, a declarat Greene.