Toţi retailerii din Bulgaria sunt obligaţi, începând de astăzi, 8 august, să afişeze preţurile mărfurilor atât în leva cât şi în euro, cerinţa aplicându-se deopotrivă magazinelor fizice şi unităţilor comerciale. Reglementarea face parte din măsurile de pregătire a aderării Bulgariei la zona euro, la 1 ianuarie 2026, şi vor rămâne în vigoare până în 8 august 2026.
Măsurile anti-speculative menite să limiteze creşterile incorecte de preţuri, în contextul introducerii euro, vor fi în vigoare până în 8 august 2026, şi nu până la finalul lui 2025, aşa cum a propus iniţial Consiliul de Miniştri. Pentru evitarea dezinformării clienţilor, ambele preţuri trebuie să apară pe etichete unul lângă altul, cu un font identic, cu aceeaşi mărime şi culoare, scrie Agerpres. Ofertele promoţionale trebuie marcate separat şi să se distingă clar de preţul standard. Excepţiile sunt în cazul taxiurilor, benzinăriilor şi la vânzările de ţigări, unde nu este necesar sistemul dual de preţuri.
Retailerii au o perioadă de graţie de două luni pentru a-şi actualiza softurile pentru îndeplinirea reglementărilor (până în 8 octombrie 2025). Rata oficială de conversie trebuie să fie exact 1,95583 leva pentru un euro.
Experţii au avertizat deja că unii retaileri ar putea utiliza scheme diferite de culori, afişând de exemplu preţurile în euro cu font roşu, ceea ce ar da o falsă impresie de discount. Deşi legea nu prevede ce monedă trebuie afişată prima, un format neadecvat poate provoca confuzie sau dezinforma clienţii.
Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!
O clauză separată interzice majorările de preţuri până la finalul lui 2025 dacă nu sunt justificate de motive obiective economice. Dacă sunt observate majorări de preţuri nejustificate, Guvernul poate acţiona fără aprobarea prealabilă a Parlamentului.
Firmele mari, cu o cifră anuală de afaceri de peste 10 milioane de leva, au acum noi obligaţii. Până la 07:00, din ultima zi lucrătoare a fiecărei săptămâni, ele trebuie să publice preţurile finale cu amănuntul la bunurile de consum de bază, cum ar fi alimente, băuturi, tutun şi medicamente, pe site-urile lor. Companiile s-au opus acestei reglementări, spunând că sporesc povara asupra lor şi sunt restrictive.
