Toţi retailerii din Bulgaria sunt obligaţi, începând de astăzi, 8 august, să afişeze preţurile mărfurilor atât în leva cât şi în euro, cerinţa aplicându-se deopotrivă magazinelor fizice şi unităţilor comerciale. Reglementarea face parte din măsurile de pregătire a aderării Bulgariei la zona euro, la 1 ianuarie 2026, şi vor rămâne în vigoare până în 8 august 2026.

Măsurile anti-speculative menite să limiteze creşterile incorecte de preţuri, în contextul introducerii euro, vor fi în vigoare până în 8 august 2026, şi nu până la finalul lui 2025, aşa cum a propus iniţial Consiliul de Miniştri. Pentru evitarea dezinformării clienţilor, ambele preţuri trebuie să apară pe etichete unul lângă altul, cu un font identic, cu aceeaşi mărime şi culoare, scrie Agerpres. Ofertele promoţionale trebuie marcate separat şi să se distingă clar de preţul standard. Excepţiile sunt în cazul taxiurilor, benzinăriilor şi la vânzările de ţigări, unde nu este necesar sistemul dual de preţuri.

Retailerii au o perioadă de graţie de două luni pentru a-şi actualiza softurile pentru îndeplinirea reglementărilor (până în 8 octombrie 2025). Rata oficială de conversie trebuie să fie exact 1,95583 leva pentru un euro.

Experţii au avertizat deja că unii retaileri ar putea utiliza scheme diferite de culori, afişând de exemplu preţurile în euro cu font roşu, ceea ce ar da o falsă impresie de discount. Deşi legea nu prevede ce monedă trebuie afişată prima, un format neadecvat poate provoca confuzie sau dezinforma clienţii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

O clauză separată interzice majorările de preţuri până la finalul lui 2025 dacă nu sunt justificate de motive obiective economice. Dacă sunt observate majorări de preţuri nejustificate, Guvernul poate acţiona fără aprobarea prealabilă a Parlamentului.

Firmele mari, cu o cifră anuală de afaceri de peste 10 milioane de leva, au acum noi obligaţii. Până la 07:00, din ultima zi lucrătoare a fiecărei săptămâni, ele trebuie să publice preţurile finale cu amănuntul la bunurile de consum de bază, cum ar fi alimente, băuturi, tutun şi medicamente, pe site-urile lor. Companiile s-au opus acestei reglementări, spunând că sporesc povara asupra lor şi sunt restrictive.

#Bulgaria #Euro #magazine

Membrii Consiliului de supraveghere al GRT „Gagauziya Radio Televizionu” vor fi selectați prin concurs organizat de Consiliul Audiovizualului, iar activitatea furnizorului public regional de servicii media din Găgăuzia va fi reglementată direct în Codul serviciilor media audiovizuale. Prevederile se regăsesc într-un proiect de lege aprobat de Parlament în prima lectură, care mai propune majorarea cotei de conținut în limba română și noi reguli pentru serviciile media, transmite IPN.

Proiectul prevede un nou capitol dedicat „furnizorului public regional de servicii media”, prin care sunt reglementate statutul, misiunea, conducerea, finanțarea și activitatea acestuia. Potrivit documentului, directorul furnizorului public regional ar urma să fie numit prin concurs de Consiliul de supraveghere regional. Totodată, este prevăzută constituire unui Consiliu de supraveghere regional și a unui Comitet managerial regional.

Deputații din opoziție au criticat proiectul, contestând în special prevederile referitoare la reorganizarea furnizorului public regional de servicii media și la modul în care urmează să fie stabilite organele de conducere ale acestuia.

Aceste prevederi sunt contestate și de Adunarea Populară a Găgăuziei. În avizul APG, aceștia cer excluderea integrală a punctului 24 din articolul I al proiectului, care introduce noul capitol privind furnizorul public regional.

APG susține că proiectul înlătură autoritățile autonomiei de la formarea organelor de conducere ale GRT. Potrivit avizului, Adunarea Populară nu ar mai avea atribuții privind formarea, numirea sau revocarea conducerii radiodifuzorului, deși aceasta este fondatorul instituției și asigură, prin bugetul autonomiei, finanțarea acesteia.

O altă obiecție ține de criteriile pentru conducerea GRT. Autoritățile din regiunea autonomă susțin că proiectul creează o contradicție: pe de o parte, obligă radiodifuzorul public regional să asigure cel puțin 50% din producția proprie într-o limbă a minorității, iar pe de altă parte, prevede pentru director și membrii Consiliului de supraveghere doar cunoașterea limbii române, fără o cerință privind limba găgăuză.

Adunarea Populară consideră că lipsa acestor cerințe nu ține cont de specificul lingvistic și cultural al Găgăuziei și de misiunea GRT de păstrare și dezvoltare a limbii și culturii găgăuze.