Tot mai mulți oameni decid să cumpere produse alimentare de la magazinele sociale, lansate la inițiativa lui Ilan Șor. Și asta deoarece prețurile pentru toate alimentele de la aceste magazine sunt mai mici față de celelalte unități comerciale. Asta ca urmare a scumpirilor în lanț din ultima perioadă provocate de acțiunile actualei puteri. Informația a fost confirmată de reprezentanții magazinelor sociale din localitățile din raionul Criuleni, precum și de cumpărători.

„Magazinul este foarte bun. Doar de aici cumpăr alimente. Aproape în fiecare zi vin la acest magazin. În plus, locuiesc aproape și mi-e foarte comod. Prețurile sunt mult mai mici, spre deosebire de alte magazine unde totul s-a scumpit, din cauza Maiei Sandu. Pâinea aici costă 4 lei, iar în celelalte magazine – de la 7 lei în sus”, a spus o pensionară din Criuleni.

„Aproape în fiecare zi vin la acest magazin, care ne salvează. Am un copil cu dizabilități pentru care primesc 1000 de lei. Eu sufăr de o formă de dizabilitate medie, motiv pentru care primesc de la stat o alocație de 600 de lei. Cheltuiesc câte o mie de lei lunar doar pentru scutecele pentru copil. Dar trebuie să și mâncăm. Facturile s-au scumpit, produsele alimentare – la fel. Este foarte greu. Suntem mulțumiți de acest magazin social, deoarece produsele sunt mai ieftine aici”, a afirmat o locuitoare a orașului Criuleni.

„Aceste magazine sunt salvarea noastră. În toate celelalte magazine este cu mult mai scump și nici nu intru în ele. În plus, facturile s-au majorat și cum să trăiești? Până nu demult, îmi permiteam să cumpăr mai multe produse din acest magazin social, acum nici de aici nu putem cumpăra multe, deoarece nu ne mai rămân bani”, a menționat o altă pensionară din Criuleni.

O altă locuitoare a orașului Criuleni a spus următoarele:

„Cumpăr produse doar de la acest magazin social. Doar aici mai găsit prețuri adecvate. După achitarea facturilor, ne rămân bănuți și putem cumpăra alimente doar de aici. Și pâinea, și pastele făinoase, și lactatele sunt mai ieftine. Celelalte magazine nu sunt pentru pensionari”.

În context, administratoarea magazinului social din orașul Criuleni, Elena Simon, susține că, zilnic, cel puțin 250 de cumpărători vin la magazin.

„Oamenii cumpără produse de primă necesitate: pâine, lapte, carne. Toți se plâng că au pensiile mici și nu-și permit prea multe. Toți sunt mulțumiți, deoarece aici produsele sunt cu mult mai ieftine decât în celelalte magazine. Acest magazin social este cel mai vizitat din localitate”, a menționat Elena Simon.

Coadă este și la magazinul social mobil din satul Răculești din raionul Criuleni.

„Acest magazin este foarte important pentru noi, mai ales pentru bătrâni. Majoritatea produselor la celelalte magazine s-a scumpit, dar la acest magazin – nu. Prețurile sunt foarte accesibile față de cele de la magazinul din sat”, a spus o locuitoare a satului Răculești.

„Localitatea noastră beneficiază de doi ani de rețeaua de magazine sociale. Suntem foarte bucuroși că mașina cu produse vine în localitatea noastră, e foarte comod, că nu toți oamenii se pot deplasa în alte localități ca să-și cumpere ceea ce au nevoie. Personalul este foarte amabil. Prețurile sunt accesibile față de celelalte magazine. Pur și simplu, prețurile sunt pământești, asortimentul este bogat, găsim tot ce avem nevoie. Păcat că acest magazin ajunge în localitatea noastră doar o dată pe săptămână. Am vrea să vină de două ori pe săptămână”, a spus o femeie din Răculești.

„Noi avem nevoie de acest magazin. Aici găsim tot ce avem nevoie. Produsele sunt proaspete. Eu alt magazin nu recunosc în afară de acest magazin. Vin la magazin de fiecare dată când ajunge în localitatea noastră. Ar trebui ca în toate localitățile să fie astfel de magazine”, a spus o altă locuitoare a satului Răculești.

Proiectul magazinelor sociale a fost lansat în 2015, la inițiativa liderului Partidului „ȘOR”, Ilan Șor. Primul magazin a fost deschis, acum șase ani, în orașul Orhei. Ilan Șor susține că este bucuros că oamenii pot să-și cumpere alimente de calitate, la prețuri accesibile.

„Guvernarea „vremurilor bune” a adus vremuri grele, mai ales pentru pensionari, una dintre cele mai vulnerabile categorii de populație. Acești oameni, bieții de ei, și așa o duceau greu, trebuiau să renunțe la medicamente ca să-și ia alimente și să-și plătească facturile. Acum trebuie să-și dea toți banii pentru întreținere. Guvernarea criminală a decis să-i condamne la o sărăcie și mai mare, dar și la foame. Mă bucur că magazinele sociale funcționează și în prezent. Sunt nespus de fericit că oamenii pot să-și cumpere alimente de calitate, la prețuri accesibile. Este vorba despre aproximativ 400 de mii de beneficiari. Mulți cetățeni spun că astfel de magazine ar trebui să existe în fiecare localitate și le dau dreptate. Vom face tot posibilul ca rețeaua de magazine sociale să fie extinsă în toată țara, iar oamenii să-și cumpere tot ce au nevoie. Împreună cu echipa mea, vom continua să lucrăm pentru oameni, indiferent de piedicile care ni se pun”, a dat asigurări Ilan Șor.

În prezent, activează 138 de magazine, dintre care 91 sunt mobile, iar restul – 47 sunt staționare. Numărul beneficiarilor se ridică, în prezent, la aproximativ 400 de mii. În mare parte, aceștia sunt pensionari, veterani de război, familii numeroase și persoane cu venituri mici.

#cetățeni #magazine sociale #ȘOR

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.