Oamenii legii informează că, au documentat activitatea unui grup infracțional condus de doi deținuți din cadrul Penitenciarului nr. 3 Leova, care ar fi comis peste 20 de cazuri de escrocherii pe întreg teritoriul țării. Potrivit informațiilor, prejudiciul părților vătămate se ridică la peste 300 000 de lei.

Mai exact, acțiunile infracționale ale membrilor grupării erau îndreptate la dobândirea ilicită a bunurilor altor persoane, prin înșelăciune și abuz de încredere, sub pretextul vânzării lemnelor de foc. Aceștia plasau anunțuri pe un site comercial. Ulterior, victimele purtau discuții cu pretinșii vânzători și transferau pe conturile acestora mijloace bănești predestinate procurării lemnelor.

„În urma acţiunilor de urmărire penală și a măsurilor speciale de investigație desfășurate au fost identificați doi bărbați, de 27 și 34 de ani, membri activi ai grupului infracțional, deținuți în Penitenciarul nr.3-Leova, care în complicitate cu alte persoane aflate la libertate își atingeau scopul final al infracțiunii”.

Totodată, datorită măsurilor speciale de investigație și acțiunilor de urmărire penală realizate de angajații IGP, în dimineața zilei de astăzi, 25 ianuarie 2022, angajații Inspectoratului Național de Investigații al IGP, cei ai Administrației Naționale a Penitenciarelor, ofițerii Inspectoratelor de Poliție Criuleni și Căușeni, angajații Penitenciarului nr.3-Leova și DDS „Pantera”, sub conducerea Procuraturii Criuleni, simultan au efectuat percheziții la locurile de trai ale deținuților, precum și la domiciliile complicilor aflați la libertate.

„Ca rezultat, în celulele deținuților, care își ispășesc pedeapsa pentru omor, jaf și furt, au fost depistate mai multe obiecte interzise: dispozitive de stocare a informației, telefoane mobile, cartele SIM și alte obiecte care erau folosite la comiterea infracțiunii. Precizăm faptul că deținuții aveau și doi complici la libertate, două femei, care gestionau mijloacele bănești”, se mai arată în nota informativă a Poliției Republicii Moldova.

În continuare se desfășoară acțiuni de urmărire penală și măsuri speciale de investigații pentru stabilirea tuturor persoanelor implicate în activitatea infracțională și identificarea victimelor care au avut de suferit în urma acțiunilor ilegale.

#escrocherie #masuri de investigatie #perchizitii #politisti

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.

#amprente #armata #china