Oamenii legii informează că, au documentat activitatea unui grup infracțional condus de doi deținuți din cadrul Penitenciarului nr. 3 Leova, care ar fi comis peste 20 de cazuri de escrocherii pe întreg teritoriul țării. Potrivit informațiilor, prejudiciul părților vătămate se ridică la peste 300 000 de lei.

Mai exact, acțiunile infracționale ale membrilor grupării erau îndreptate la dobândirea ilicită a bunurilor altor persoane, prin înșelăciune și abuz de încredere, sub pretextul vânzării lemnelor de foc. Aceștia plasau anunțuri pe un site comercial. Ulterior, victimele purtau discuții cu pretinșii vânzători și transferau pe conturile acestora mijloace bănești predestinate procurării lemnelor.

„În urma acţiunilor de urmărire penală și a măsurilor speciale de investigație desfășurate au fost identificați doi bărbați, de 27 și 34 de ani, membri activi ai grupului infracțional, deținuți în Penitenciarul nr.3-Leova, care în complicitate cu alte persoane aflate la libertate își atingeau scopul final al infracțiunii”.

Totodată, datorită măsurilor speciale de investigație și acțiunilor de urmărire penală realizate de angajații IGP, în dimineața zilei de astăzi, 25 ianuarie 2022, angajații Inspectoratului Național de Investigații al IGP, cei ai Administrației Naționale a Penitenciarelor, ofițerii Inspectoratelor de Poliție Criuleni și Căușeni, angajații Penitenciarului nr.3-Leova și DDS „Pantera”, sub conducerea Procuraturii Criuleni, simultan au efectuat percheziții la locurile de trai ale deținuților, precum și la domiciliile complicilor aflați la libertate.

„Ca rezultat, în celulele deținuților, care își ispășesc pedeapsa pentru omor, jaf și furt, au fost depistate mai multe obiecte interzise: dispozitive de stocare a informației, telefoane mobile, cartele SIM și alte obiecte care erau folosite la comiterea infracțiunii. Precizăm faptul că deținuții aveau și doi complici la libertate, două femei, care gestionau mijloacele bănești”, se mai arată în nota informativă a Poliției Republicii Moldova.

În continuare se desfășoară acțiuni de urmărire penală și măsuri speciale de investigații pentru stabilirea tuturor persoanelor implicate în activitatea infracțională și identificarea victimelor care au avut de suferit în urma acțiunilor ilegale.

#escrocherie #masuri de investigatie #perchizitii #politisti

Inteligența artificială ar putea îmbunătăți productivitatea europeană cu aproximativ 1% pe parcursul a cinci ani, însă riscă și să accentueze inegalitățile, să suprasolicite rețelele electrice și să sporească dependența de tehnologia străină, cu excepția cazului în care guvernele statelor membre aprofundează integrarea economică, susține Fondul Monetar Internațional (FMI), transmite hotnews.ro.

Într-un raport pregătit pentru reuniunea informală a miniștrilor de Finanțe din Uniunea Europeană, care a avut loc la Dublin în 18 și 19 septembrie, FMI precizează că beneficiile și costurile asociate inteligenței artificiale (AI) ar putea fi distribuite inegal între țări, regiuni și categorii de lucrători. De asemenea, raportul subliniază că finalizarea pieței unice a UE ar contribui la o distribuție mai echilibrată a adoptării IA și a beneficiilor acesteia în interiorul blocului comunitar.

Documentul FMI repetă îngrijorările exprimate anterior de fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, precum și de Comisia Europeană, potrivit cărora fragmentarea piețelor europene de capital, energie și muncă frânează investițiile și inovarea.

60% dintre angajații marilor economii sunt expuși

FMI estimează că aproximativ 60% dintre lucrătorii din economiile europene avansate ocupă posturi cu o expunere mare pe AI.

Deși unii ar putea deveni mai productivi datorită instrumentelor bazate pe AI, alții riscă să-și piardă locurile de muncă pe măsură ce sarcinile repetitive sunt automatizate, în special în sectoarele unde AI tinde mai degrabă să înlocuiască forța de muncă, decât să o completeze.

Raportul menționează că centrele de date din Europa consumă deja aproximativ 3% din energia electrică a continentului, iar cererea de electricitate va crește semnificativ pe măsură ce utilizarea AI se extinde. Marile centre tehnologice, precum Frankfurt, Londra, Amsterdam, Paris și Dublin, se numără printre zonele cele mai expuse, aglomerările de centre de date punând deja presiune asupra rețelelor electrice locale. Pentru a remedia această situație, UE ar trebui să investească în infrastructura electrică transfrontalieră și să aprofundeze integrarea pieței europene de energie, recomandă FMI.

De asemenea, documentul avertizează că Europa riscă să creeze o nouă dependență strategică, având în vedere dominația SUA și a Chinei în dezvoltarea modelelor de AI.

Potrivit FMI, Europa va avea nevoie de investiții semnificative în propria industrie de AI pentru a evita dependența de tehnologia străină. Totodată, raportul sugerează că beneficiile AI ar putea fi distribuite inegal atât între statele membre, cât și în interiorul acestora.

Se preconizează că economiile mai avansate vor beneficia disproporționat de pe urma acestei tehnologii, fiind mai bine pregătite și mai expuse la Inteligența Artificială.