Reforma justiției, demarată de guvernarea PAS, riscă să eșueze. Avertizările vin din partea președintelui interimar al Asociației Judecătorilor din Republica Moldova, Ion Chirtoacă. Potrivit magistratului, în lupta cu unele persoane asupra cărora planează suspiciuni de corupție, guvernarea ar putea distruge întreaga putere judecătorească. În același context, judecătoarea Curții de Apel Chișinău, Angela Bostan, spune că eticheta „judecători corupți” a fost mult prea des vehiculată, în lipsa unor condamnări definitive pentru acte de corupție.

Președintele interimar al Asociației Judecătorilor din Republica Moldova spune că reforma justiției este binevenită, însă pentru realizarea ei este necesară indentificarea unui consens larg în societate. De asemenea, potrivit magistratului, pentru procedura de evaluare a integrității și profesionalismului judecătorilor este necesară modificarea Constituției. Ion Chirtoacă spune că exercițiul pre-vetting-ului a demonstrat că judecătorii își doresc reformarea justiției.

„Reforma justiției este necesară, dar pentru 30-40 de oameni din sistem care ar fi avut probleme de integritate, se distruge puterea judecătorească. Judecătorii care sunt corupți, care au fost prinși cu acte de corupție, să fie trași la răspundere. Judecătorii au văzut acest pre-vetting ca pe o speranță. Datele arată că din rândul judecătorilor la acest pre-vetting s-au înscris 28 de judecători. Eu am fost unul dintre judecătorii activi care am crezut real că politicul va dori o reformă autentică a justiției. Dar din societatea civilă s-au înscris doar 12 candidați la pre-vetting. Vă imaginați ce așteptări mari avea puterea judecătorească de la acest pre-vetting? S-au înscris tocmai 28 de candidați. Niciodată în istoria Republicii Moldova nu s-a înscris la un concurs un număr atât de mare de judecători. Pentru 6 funcții, concurau 28 de judecători, dar din societatea civilă pentru 6 locuri s-au înscris doar 12, dintre care 3 persoane s-au retras. Cine se opune reformei justiției? Judecătorii sau societatea civilă care a avut frică de acest pre-vetting?”, a spus Ion Chirtoacă în cadrul emisiunii „Rezoomat” de la RliveTV.

Judecătoarea Curții de Apel Chișinău, Angela Bostan, spune că judecătorii sunt discreditați și pierd din încrederea societății atunci când sunt, pe nedrept, etichetați ca fiind corupți sau lipsiți de integritate.

„Când vorbim de judecători corupți, câte sentințe de condamnare pentru corupție avem în rândul judecătorilor? Aceste etichete de judecători corupți, lipsiți de integritate au fost mult prea mult mediatizate și manipulate în societate. Acest lucru l-a demonstrat pre-vetting-ul, atunci când se căutau milioane, case de lux, iahturi. Ce s-a găsit? Sume de bani muncite de părinți și expediate în Republica Moldova. Majorările salariilor judecătorilor au fost mai mult vehiculate decât realizare. Astăzi un judecător din prima instanță ridică un salariu de 12-13 mii de lei. Este un salariu racordat la salariile pe care le primesc judecătorii țărilor din jur? Trebuie să fie o motivație financiară suficient de echitabilă condițiilor economice ale țării”, a mai spus judecătoarea Curții de Apel Chișinău, Angela Bostan.

Guvernarea PAS a demarat procedura de evaluare a integrității și profesionalismului judecătorilor și procurorilor din Republica Moldova. Exercițiul pre-vetting vizează evaluarea candidaților la funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii și Consiliul Superior al Procurorilor, iar procedura de vetting presupune evaluarea celorlați judecători și procurori din sistem.

#judecatori #reforma Justitiei #rezoomat

Magnatul american din domeniul tehnologiei, Elon Musk, directorul companiei SpaceX, a acuzat Ucraina că a încălcat condiţiile de utilizare ale serviciului Starlink, după ce, pe fondul tensiunilor cu Washingtonul, viteza conexiunii sale a fost limitată timp de câteva zile, informează news.ro.

„Condiţiile de utilizare ale Starlink au rămas neschimbate: este vorba de un sistem civil, nu de un mijloc de a ucide. Orice încălcare a acestor condiţii va duce la întreruperea serviciului”, a scris Musk într-un mesaj postat sâmbătă pe X.

El a adăugat că Starlink rămâne „crucial pentru apărarea Ucrainei, deoarece este singurul sistem care nu poate fi bruiat sau distrus, cel puţin pentru moment. Dacă Starlink ar fi dezactivat, linia frontului ucrainean s-ar prăbuşi imediat”, a subliniat el într-un alt mesaj.

Deşi Elon Musk şi-a schimbat de mai multe ori poziţia cu privire la Ucraina de la invazia rusă a ţării în 2022, el a afirmat întotdeauna că orice problemă ţine de responsabilitatea guvernului american, şi nu a companiei sale, SpaceX.

Kievul se bazează pe sistemul de comunicaţii prin sateliţi civili Starlink, precum şi pe versiunea sa de nivel militar, Starshield, în eforturile sale de a se apăra împotriva atacurilor ruseşti cu rachete şi drone.

Ministrul ucrainean al Apărării, Evgheni Khmara, a declarat sâmbătă că conexiunea sistemului Starlink era din nou „stabilă”, viteza Starlink/Starshield depăşind 400 Mbit/s. „Acest rezultat este important în primul rând pentru frontul nostru, pentru militarii noştri, pentru funcţionarea dronelor, pentru logistică şi pentru comunicaţii”, a adăugat el.

Ucraina se plângea de câteva zile de o limitare a vitezei terminalelor Starlink la peste 160 km/h. Concret, aceasta înseamnă că aparatele militare ucrainene, în special dronele aeriene, îşi pierd conexiunea dacă depăşesc această viteză.

Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a acuzat Washingtonul că se află la originea acestor limitări şi că nu a avertizat Kievul în repetate rânduri cu privire la sosirea rachetelor ruseşti înainte ca acestea să lovească. Casa Albă şi Elon Musk, a cărui companie SpaceX administrează Starlink, au negat amândoi că ar fi responsabili de limitarea acestui sistem satelitar.

Vineri, Donald Trump a anunţat că Elon Musk a „reactivat” reţeaua Starlink pentru Ucraina. Aceste limitări au început după un moment de maximă tensiune între Volodimir Zelenski şi Donald Trump, care şi-au adresat critici dure prin intermediul mass-media.