În taberele de vară din Chișinău s-au odihnit 25.535 de copii în perioada estivală. Aceștia au participat la programele de vacanță, organizate de Primăria Capitalei.

Dintre acești minori, 597 sunt copii refugiați din Ucraina. Acțiunile desfășurate au fost educaționale, recreative și sportive, și au fost adaptate vârstelor și intereselor tuturor copiilor înscriși, transmite IPN.

Taberele tematice în Centrele comunitare pentru copii și familie au fost deschise cu genericul „Drepturile copiilor în acțiune”. Activitățile respective le-au frecventat 2182 de copii. Totodată, proiectul „Provocarea verii” organizat la Biblioteca municipală „B. P. Hașdeu”, a reunit 2306 de minori.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pentru copiii din diaspora a funcționat tabăra online „Acasă la Chișinău”, care a atras 30 de participanți. În centrele extrașcolare au fost organizate tabere vocaționale, destinate dezvoltării abilităților practice, la care au participat 10 226 de copii, iar tabăra ecologică „Green Gate” a găzduit 1068 de copii.

Programul estival a mai inclus tabere cu sejur de zi, unde au venit 1405 copii, tabere constante cu cazare pentru 6325 de participanți şi cantonamente cu aproape 2000 de adolescenți sportivi.

#Chisinau #copii #refugiati #tabere #vara

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a transmis o Adresare-Apel oficială, însoțită de o analiză juridică extinsă, autorităților, prin care denunță modul în care se desfășoară „amalgamarea normativă” a unităților administrativ-teritoriale.

Demersul vine în urma a zeci de sesizări primite de la primării membre ale CALM, care reclamă că au primit notificări unilaterale prin care li se impune includerea în anumite „clustere”, fără consultare, cu doar câteva zile la dispoziție pentru răspuns. CALM consideră termenul imposibil de respectat, întrucât legislația în vigoare prevede câteva etape ,convocarea consiliului local, consultare publică, avizare, care necesită mult mai mult timp.

Potrivit organizației, procesul afectează deopotrivă localitățile care au parcurs deja, cu bună-credință, etapa amalgamării voluntare potrivit Legii nr. 225/2023, dar și primăriile de sine stătătoare, care dispun de populație, bază fiscală și capacitate administrativă proprie. În ambele cazuri, localitățile primesc unități administrativ-teritoriale alipite fără oameni, fără bani și fără instituții, iar responsabilitatea rămâne integral pe umerii primăriilor existente.

„Primăriile au fost puse în fața unei alegeri care nu este o alegere: ori te amalgamezi «voluntar» și primești finanțare, ori ești amalgamat oricum și nu primești nimic. Condiționarea banilor publici de conformare contravine direct articolului 9 din Carta Europeană a Autonomiei Locale”, a precizat Viorel Furdui, director executiv al CALM.

Guvernul a reacționat ulterior, susținând că a comunicat transparent și consecvent despre etapele reformei administrației publice locale, atât despre amalgamarea voluntară, cât și despre etapa normativă, iar primarii și aleșii locali au fost informați și consultați pe tot parcursul procesului.

„Prin urmare, pregătirea opțiunilor de reorganizare, prezentarea acestora autorităților locale și desfășurarea consultărilor nu înseamnă că Guvernul decide reorganizarea teritoriului. Decizia juridică finală aparține Parlamentului și va produce efecte numai prin adoptarea legii organice corespunzătoare. Formula juridică poate fi rezumată clar: Guvernul analizează, fundamentează, consultă și propune, iar Parlamentul decide și legiferează”, precizează purtătorul de cuvânt al Guvernului.