Numărul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului a fost redus, deoarece la unele dintre ele numărul de alegători era prea mic, a explicat șefa Comisiei Electorale Centrale (CEC), Angela Caraman, în cadrul emisiunii „Realitatea te privește” de la RLIVE TV. Oficiala a menționat că au existat locații unde se prezentau 35 de cetățeni.

Funcționara a prezentat exemplul localității Sanatăuca. Potrivit ei, la cele 3 secții deschise acolo nu veneau mai mult de 3000 de alegători.

„Rezultatele, pot fi urmărite pe site-ul Comisiei Electorale Centrale. În anumite secții de votare am avut 35 de alegători care au participat, sub 200, 400 și ceva. (…) Exact cum spuneam, că în țară am făcut această optimizare, am făcut analiza unde este posibil, dacă nu depășim și urmărind 3 scrutine la rând, (…) am venit cu optimizare și am reieșit din cifrele care sunt constatate de-a lungul acestor 3 scrutine.

(…) Cert este faptul că noi putem asigura sub toate aspectele, deci din toate punctele de vedere, (…_ securitatea procesului aici pe malul drept al Nistrului. Pentru că aici deținem controlul”, a explicat Angela Caraman.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pentru alegerile parlamentare de pe 28 septembrie 2025, dintre cele 2274 de secții de votare, 12 sunt destinate cetățenilor Republicii Moldova care au domiciliul în stânga Nistrului.

#alegeri #CEC #prezență #secții de votare #Transnistria

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.