Crește numărul cetățenilor ucraineni, beneficiari de protecție temporară, stabiliți în municipiul Chișinău, conform Primăriei Capitalei. Din totalul de 47.118 de refugiaţi care deţin statutul, 25.463 locuiesc în Capitală.

Din cei peste 25.000 de ucrainei cu protecţie temporară din Chişinău, mai mult de 5400 sunt copii. Printre minori se numără mai mult de 1900 care au până la 4 ani, peste 2900 cu vârste cuprinse între 1 şi 11 ani şi peste 1700 care au între 12 şi 17 ani.

Numărul adulților ucraineni beneficiari de protecție temporară, stabiliți în Chișinău, este de 18.782. Dintre aceştia, 16.531 au între 18 şi 59 de ani. Restul sunt persoane trecute de 60 de ani.

„Primăria Municipiului Chișinău face apel către toți cetățenii ucraineni care locuiesc în Capitală să depună actele pentru a obține statut de protecție temporară”, transmite municipalitatea.

Potrivit legii, statutul de protecție temporară le oferă cetățenilor ucraineni următoarele drepturi:

de a rămâne pe teritoriul Republicii Moldova pe perioada protecției temporare acordate;
de a munci;
de a avea acces la cazare în centre de plasament temporar pentru persoane aflate în dificultate;
de a beneficia de asistență medicală primară și de urgență;
de a avea acces la învățământ general, în cazul minorilor;
de a beneficia de măsuri de asistență socială.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Statutul de protecție temporară obligă cetățenii ucraineni:

să respecte legislația Republicii Moldova, fără a încălca drepturile și libertățile altor persoane;
să informeze Inspectoratul General pentru Migrație (IGM) în cazul reîntoarcerii voluntare în Ucraina sau obținerii unei forme de protecție în altă țară;
să informeze IGM, în termen de 10 zile, despre orice schimbare a statutului juridic, stării civile, schimbarea reședinței în Republica Moldova, pierderea sau deteriorarea documentului beneficiarului de protecție temporară.

#Chisinau #primaria #protecție temporară #refugiati #ucraineni

Debitul Dunării la intrarea în România va rămâne în jurul valorii de 1.400 de metri cubi pe secundă până la 17 august, mult sub media obișnuită pentru această perioadă. Potrivit Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor din România, o creștere mai importantă a debitului ar putea apărea abia după 24–26 august, scrie Mediafax.ro.

La Baziaș, punctul în care Dunărea intră în România, debitul este de aproximativ 1.400 mc/s, în condițiile în care media pentru luna august este de circa 3.900 mc/s. Astfel, fluviul transportă în prezent doar aproximativ 36% din cantitatea de apă obișnuită pentru această perioadă.

Nici în aval de Porțile de Fier nu sunt prognozate modificări semnificative. Pe sectorul Turnu Măgurele–Tulcea, debitele ar putea rămâne relativ constante, cu o ușoară scădere la începutul intervalului.

Ploile din Europa Centrală nu sunt suficiente

Deși precipitațiile recente au dus la creșterea debitului Dunării în partea superioară a fluviului, efectul acestora nu se resimte deocamdată la intrarea în România.

Unul dintre motive este scăderea debitului râului Sava, unul dintre principalii afluenți ai Dunării. Aportul mai redus al Savei limitează creșterea debitului fluviului în aval.

Hidrologii precizează că pentru o îmbunătățire semnificativă a situației ar fi necesare ploi abundente timp de două-trei zile, pe suprafețe extinse din bazinul Dunării, inclusiv în zona Savei.

Dunărea ar putea crește după 24 august

Potrivit prognozelor actuale, debitul Dunării ar putea începe să crească în ultima săptămână a lunii august. După 24–26 august, fluviul ar putea ieși din zona valorilor extrem de scăzute înregistrate în prezent.

Hidrologii monitorizează și situația de la Cernavodă, unde nivelul Dunării poate fi influențat de lucrările din zona brațului Bala.

Specialiștii avertizează, totodată, că perioadele cu debite foarte mici ar putea deveni mai frecvente în următorii ani. Analizele indică faptul că schimbările climatice ar putea reduce debitul mediu anual al Dunării la intrarea în România și ar putea crește durata perioadelor în care acesta scade sub 2.500 sau chiar 2.000 de metri cubi pe secundă.