Consiliul Audiovizual (CA) a aprobat Planul de acțiuni pentru anul 2023. Autoritatea de reglementare își propune să susțină atât diversitatea de furnizori de servicii media, servicii media audiovizuale și programe audiovizuale în cadrul aceluiași serviciu media audiovizual, cât și prezența furnizorilor de servicii media liberi, autonomi, independenți din punct de vedere economic și editorial.

Pentru acest an, Consiliul Audiovizualului și-a setat șapte obiective și anume:

Consolidarea capacităților administrative și instituționale ale Consiliului Audiovizualului;
Asigurarea unei activități corecte și transparente de reglementare;
Controlul respectării prevederilor Codului serviciilor media audiovizuale;
Asigurarea unei activități transparente și corecte de licențiere și autorizație;
Asigurarea bunelor relații externe, de cooperare și a unei comunicări instituționale eficiente;
Asigurarea unui management eficient în cadrul Consiliului Audiovizualului;
Gestionarea eficientă a alocațiilor și asigurarea controlului achitării taxelor și amenzilor stabilite de Consiliul Audiovizualului;

CA va pune accent pe monitorizarea și controlul serviciilor media audiovizuale în ce privește respectarea prevederilor privind programele audiovizuale locale, respectarea asigurării informării corecte, reflectarea alegerilor locale din 2023, protejarea spațiului audiovizual național și respectarea Concepțiilor generale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Planul de acțiuni pentru 2023 mai prevede elaborarea și aprobarea de noi regulamente și metodologii:

Regulamentul privind conținuturile audiovizuale;
Regulamentul privind comunicările comerciale;
Regulamentul cu privire la Licența de emisie;
Metodologia de monitorizare a discursului care incită la ură.

Instituția își propune să analizeze pe parcursul anului numărul și profilul entităților supravegheate de CA, cifra de afaceri a fiecărei entități, regimul juridic al proprietății acesteia, precum și audiența.

CA va efectua o expertiză a profilului programelor audiovizuale, numărul și volumul lunar al programelor interpretate în limbajul mimico-gestual și a celor destinate persoanelor cu nevoi speciale. Totodată, Consiliul va analiza datele privind volumul publicității comerciale accesate de entități.

#2023 #Consiliul Audiovizualului #mass media #plan de actiuni #Republica Moldova

Autoritățile italiene au transferat în Sardinia 88 de deținuți considerați printre cei mai periculoși mafioți și teroriști ai țării, o decizie care a provocat nemulțumirea autorităților locale. Guvernatoarea Sardiniei, Alessandra Todde, susține că insula riscă să devină „Cayenne-ul Italiei”.

Deținuții au ajuns în weekend la o bază militară de pe insulă, de unde au fost transportați sub escortă strictă către noua aripă de maximă securitate a penitenciarului din Uta. Identitățile acestora nu au fost făcute publice.

Toți sunt supuși regimului special de detenție 41-bis, unul dintre cele mai restrictive din Italia, destinat în special membrilor organizațiilor mafiote. Regimul urmărește să împiedice deținuții să comunice între ei și să transmită ordine către membrii aflați în libertate.

Transferul celor 88 de persoane a ridicat la 183 numărul deținuților aflați sub regimul 41-bis în Sardinia, aproximativ un sfert din totalul național.

Guvernatoarea Alessandra Todde a criticat decizia, susținând că autoritățile centrale au acționat fără o consultare suficientă cu Sardinia și că penitenciarele insulei se confruntă deja cu probleme de personal. În februarie, sute de persoane au protestat la Cagliari împotriva transferării deținuților.

„Guvernul a acționat într-un mod unilateral și arogant, tratând Sardinia ca pe Cayenne-ul Italiei”, a declarat Todde, făcând referire la celebra închisoare din Guyana Franceză, cunoscută drept „Insula Diavolului” și devenită celebră prin filmul „Papillon”.

Autoritățile italiene resping însă criticile. Ministrul adjunct al Justiției, Alberto Balboni, a acuzat-o pe Todde de ipocrizie și a amintit că proiectul noii aripi a penitenciarului din Uta a fost inițiat de un guvern anterior, în care era implicat partidul acesteia.

Transferul face parte, potrivit unui oficial penitenciar italian, dintr-un plan de concentrare într-un număr mai mic de închisori a deținuților condamnați la detenție pe viață și aflați sub regimul 41-bis. Sardinia are o tradiție de a găzdui astfel de deținuți, în special în anii 1990, în perioada represiunii împotriva mafiei siciliene.

Regimul 41-bis presupune izolarea strictă a deținuților. Aceștia petrec până la 23 de ore pe zi în celule și au dreptul la o singură oră de activitate fizică, într-un grup foarte restrâns. Interacțiunile și conversațiile sunt atent monitorizate pentru a preveni transmiterea de ordine sau informații între membrii organizațiilor criminale.

Decizia readuce în atenție și fosta închisoare de pe insula Asinara, supranumită „Alcatrazul Italiei”, unde au fost deținuți în trecut lideri mafioți precum Toto Riina și Raffaele Cutolo. Penitenciarul a fost închis în 1997.