Parlamentul a votat, în ședința din 12 decembrie, în prima lectură, proiectele legii bugetului asigurărilor sociale de stat (BASS) și fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală (FAOAM) pentru anul 2026. Documentele prevăd majorări de alocații, creșterea cheltuielilor pentru sănătate și menținerea nivelului actual al primei de asigurare medicală.

Potrivit proiectului bugetului asigurărilor sociale de stat, elaborat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale, pensiile și prestațiile sociale vor fi indexate cu 6,8% de la 1 aprilie 2026. În anul viitor, peste 665 de mii de persoane vor beneficia de pensii.

Alocația unică la naștere va crește până la 21 886 de lei, de acest sprijin urmând să beneficieze anual aproximativ 36 de mii de copii. Totodată, peste 78 de mii de copii cu vârsta de până la doi ani vor primi o indemnizație lunară de 1 000 de lei.

Veniturile și cheltuielile BASS pentru 2026 sunt estimate la 51,45 miliarde de lei, cu 4,2% mai mult față de anul curent. Ponderea acestora în PIB va fi de 13,6%.

Cea mai mare parte a cheltuielilor, respectiv 66,5% sau 34,18 miliarde de lei, este destinată protecției persoanelor în etate, sumă cu 11,2% mai mare decât în 2025. Pentru protecția persoanelor cu dizabilități vor fi alocate 5,9 miliarde de lei, iar pentru protecția familiei și a copilului, peste 4,9 miliarde de lei.

Bugetul prevede și extinderea serviciilor sociale. În 2026 urmează să fie create 2 000 de noi locuri de creșă pentru copiii de până la trei ani, iar la Telenești, Ștefan Vodă și Cahul vor fi deschise noi centre de adăpost pentru femeile și fetele victime ale violenței în familie.

Mai mulți bani pentru sănătate și medicamente compensate

În prima lectură a fost votat și proiectul legii fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală pentru anul 2026, elaborat de Ministerul Sănătății. Documentul prevede majorarea alocațiilor pentru asistența medicală și pentru compensarea medicamentelor.

Pentru anul viitor sunt estimate venituri de 18,83 miliarde de lei, cu 8,3% mai mult decât în 2025, iar cheltuielile vor ajunge la 19,217 miliarde de lei, în creștere cu 10,5%. Prima de asigurare medicală în sumă fixă va rămâne la nivelul de 12 636 de lei, iar contribuția procentuală la salariu va fi menținută la 9%.

Fondul de bază destinat achitării serviciilor medicale și farmaceutice va constitui 18,66 miliarde de lei. Din această sumă, 3,9 miliarde de lei vor fi alocate asistenței medicale primare, 1,74 miliarde de lei – asistenței medicale specializate de ambulatoriu, iar 2,01 miliarde de lei – serviciilor de urgență prespitalicească. Cea mai mare parte, 8,98 miliarde de lei, este destinată asistenței medicale spitalicești.

Cheltuielile pentru medicamente și dispozitive medicale compensate vor crește cu 19,3% și vor depăși 1,43 miliarde de lei. Aproape 95 de milioane de lei sunt prevăzute pentru extinderea listei de medicamente și dispozitive compensate, iar fondurile pentru compensarea dispozitivelor medicale vor crește cu 43,7% față de 2025.

Pentru modernizarea instituțiilor medicale publice este prevăzut un fond de 340,2 milioane de lei, bani care vor fi direcționați inclusiv pentru reparații capitale la Institutul de Medicină Urgentă, Institutul de Cardiologie, Institutul Mamei și Copilului, Spitalul Clinic Republican „Timofei Moșneaga” și Institutul Oncologic.

FAOAM va înregistra în 2026 un deficit de 385,2 milioane de lei, care urmează să fie acoperit din soldul disponibil la începutul anului.

Ambele proiecte de lege urmează să fie examinate de Parlament în lectura a doua.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#asistenta medicala #medicamente #pensii

Secretarul britanic al Apărării, Wes Streeting, a afirmat, marți, 27 octombrie, că președintele rus Vladimir Putin „ne pune la încercare și testează hotărârea NATO” și a avertizat că Marea Britanie și Alianța Nord-Atlantică trebuie să fie pregătită pentru scenariul în care „se află în război cu Rusia”, scrie mediafax.ro.

Potrivit The Guardian, el a mai spus că „trebuie să fim pregătiți pentru un scenariu în care Regatul Unit și NATO se vor afla în război cu Rusia”, aducând în discuțiile afirmațiile făcute de Putin înaintea invaziei din Ucraina, contrare acțiunilor întreprinse ulterior.

„Nu pentru că ne dorim războiul – nu avem nimic împotriva poporului rus și nu dorim un război cu Rusia; NATO este o alianță defensivă –, dar când Putin ne asigură că nu are intenția de a provoca un război cu NATO, ne amintim de ceea ce a spus despre Ucraina cu doar câteva zile înainte de invazie”, a subliniat secretarul britanic al Apărării, potrivit sursei citate.

El a continuat spunând că NATO este pregătită „să apere fiecare centimetru din teritoriul său” și a reitera continuarea sprijinului pentru Ucraina.

„Cu cât suntem mai pregătiți să facem față Rusiei, să apărăm fiecare centimetru din teritoriul NATO, cu atât este mai puțin probabil să ne regăsim în acel scenariu. Polonia este unul dintre cei mai mari și, cu siguranță, cel mai de încredere prieten al nostru din Europa, iar noi prețuim și apreciem foarte mult această prietenie”, a adăugat Wes Streeting.

Declarațiile acestuia vin după ce în urmă cu două săptămâni, directorul general al MI5, Sir Ken McCallum, a descris Rusia drept „agresorul numărul unu” și a acuzat Moscova că desfășoară un război hibrid, încercând însă să rămână sub pragul care ar putea provoca un răspuns colectiv al NATO.

Potrivit lui McCallum, Kremlinul încearcă să destabilizeze statele europene în timp ce ofensiva sa militară din Ucraina înregistrează progrese reduse, obținute cu costuri foarte mari.