Lista activităților eligibile în cadrul proiectului „Livada Moldovei” va fi extinsă. Parlamentul a ratificat modificări la Contractul de finanțare dintre Republica Moldova și Banca Europeană de Investiții (BEI) în vederea implementării Proiectului „Livada Moldovei”.

Criteriile de eligibilitate vor fi extinse de la sectorul horticol la întreg sectorul agroalimentar. Astfel, agricultorii ramurilor horticultură, viticultură, zootehnie, acvacultură și producție piscicolă, turism, apicultură și sectorul de culturi cerealiere vor putea accesa finanțări pentru dezvoltarea afacerilor în cadrul proiectului.

De asemenea, va fi majorat plafonul finanțării de la 10 % la 15 % din suma împrumutului BEI pentru componentele de laboratoare, educație, cercetare și siguranța alimentelor.

Implementarea Proiectului „Livada Moldovei” a început în anul 2016, contractul de finanțare dintre Guvernul Republicii Moldova și BEI fiind în valoare de 120 de milioane de euro. Până acum, au fost valorificate 92 de milioane de euro. În scopul valorificării tuturor resurselor, activitățile investiționale vor fi extinse până la finele lunii mai a anului 2025.

Prin intermediul acestui proiect, agricultorii beneficiază de finanțare acordată la condiții mai accesibile: termen de creditare de până la zece ani, perioadă de grație de patru ani, dobândă și plafon financiar atractive pentru beneficiari.

Potrivit autorităților, în ultimul timp, tot mai mulți agricultori sunt interesați de Proiectul „Livada Moldovei”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#agricultori #Livada Moldovei

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a transmis o Adresare-Apel oficială, însoțită de o analiză juridică extinsă, autorităților, prin care denunță modul în care se desfășoară „amalgamarea normativă” a unităților administrativ-teritoriale.

Demersul vine în urma a zeci de sesizări primite de la primării membre ale CALM, care reclamă că au primit notificări unilaterale prin care li se impune includerea în anumite „clustere”, fără consultare, cu doar câteva zile la dispoziție pentru răspuns. CALM consideră termenul imposibil de respectat, întrucât legislația în vigoare prevede câteva etape ,convocarea consiliului local, consultare publică, avizare, care necesită mult mai mult timp.

Potrivit organizației, procesul afectează deopotrivă localitățile care au parcurs deja, cu bună-credință, etapa amalgamării voluntare potrivit Legii nr. 225/2023, dar și primăriile de sine stătătoare, care dispun de populație, bază fiscală și capacitate administrativă proprie. În ambele cazuri, localitățile primesc unități administrativ-teritoriale alipite fără oameni, fără bani și fără instituții, iar responsabilitatea rămâne integral pe umerii primăriilor existente.

„Primăriile au fost puse în fața unei alegeri care nu este o alegere: ori te amalgamezi «voluntar» și primești finanțare, ori ești amalgamat oricum și nu primești nimic. Condiționarea banilor publici de conformare contravine direct articolului 9 din Carta Europeană a Autonomiei Locale”, a precizat Viorel Furdui, director executiv al CALM.

Guvernul a reacționat ulterior, susținând că a comunicat transparent și consecvent despre etapele reformei administrației publice locale, atât despre amalgamarea voluntară, cât și despre etapa normativă, iar primarii și aleșii locali au fost informați și consultați pe tot parcursul procesului.

„Prin urmare, pregătirea opțiunilor de reorganizare, prezentarea acestora autorităților locale și desfășurarea consultărilor nu înseamnă că Guvernul decide reorganizarea teritoriului. Decizia juridică finală aparține Parlamentului și va produce efecte numai prin adoptarea legii organice corespunzătoare. Formula juridică poate fi rezumată clar: Guvernul analizează, fundamentează, consultă și propune, iar Parlamentul decide și legiferează”, precizează purtătorul de cuvânt al Guvernului.