Nouăzeci și nouă de vinificatori s-au înregistrat la Ziua Națională a Vinului, care se va desfășura pe 5 și 6 octombrie în Piața Marii Adunări Naționale. Directorul Oficiului Național al Viei și Vinului, Ștefan Iamandi, a declarat într-o conferință de presă că numărul participanților crește în fiecare an, iar cel din acest an este un nou record. Nu este exclus că pe ultima sută de metri, se vor mai înregistra și alți participanți, scrie IPN.

Ediția din acest an se va desfășura sub un nou slogan: „Vinul nostru uimitor de bun”.

Accesul în perimetrul organizării sărbătorii va fi gratuit. Doritorii vor putea procura însă Carnetul degustătorului, cu 250 de lei, care le va oferi accesul la 11 degustații de vin. De asemenea, li se va oferi un pahar din tritan. Carnetul mai asigură și o reducere de 20% la articolele promoționale Wine of Moldova, transmite IPN.

„Piața Marii Adunări Naționale este un spațiu limitat și, în premieră, ne extindem de pe strada Bănulescu-Bodoni spre strada Maria Cebotari. Acolo va fi organizată zona gastronomică, pentru a oferi o experiență unică vizitatorilor noștri, iubitori de a degusta vinurile și de a le combina cu bucatele noastre tradiționale. De asemenea, Ziua Națională a Vinului este un instrument foarte important pentru a promova cultura consumului. Timp de două zile vom avea organizată Școala Vinului, la care o să participe personalități notorii din sectorul vitivinicol”, a mai spus Ștefan Iamandi.

Prezent la conferință vicepremierul Vladimir Bolea, ministrul al agriculturii și industriei alimentare, a declarat că vinul a ajuns să devină o carte de vizită a Republicii Moldova. Și acest lucru se datorează celor care muncesc enorm în acest sector. Potrivit lui, în spatele vinului stă o muncă enormă, care începe încă în lunile februarie, când oamenii merg să curețe vița de vie.

„Vreau să invit toată lumea pe data de 5 și 6 octombrie. Vor fi două zile în care o să puteți acumula diferite cunoștințe, pentru că vor fi diverse master class-uri. Vorbim despre posibilitatea de a comunica direct cu producătorii. Magazinul demonstrează o sticlă de vin pe raft, dar când vii la festival, vezi cine stă în spatele acestei sticle, vezi omul, producătorul”, a notat Vladimir Bolea.

Carnetul degustătorului va putea fi procurat în ziua evenimentului la Info point sau online. Totodată, în cadrul Zilei Naționale a Vinului vor fi organizate, contra cost, tururi la vinării.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Evenimentul este organizat de Oficiul Național al Viei și Vinului, cu sprijinul partenerului strategic USAID Moldova și Ukraine-Moldova American Enterprise Fund.

#Carnetul degustătorului #Ștefan Iamandi #Ziua Nationala a Vinului

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.