Producătorii de lapte din Republica Moldova se confruntă cu o criză de lungă durată, producția acestora micșorându-se cu 38% în ultimii zece ani. Un studiu realizat de Agenția de Investiții arată că în ultimii ani s-a înregistrat o scădere bruscă a producției de lapte, de la 485 de mii de tone în 2017, la 367 de mii de tone în 2019 și o creștere a importurilor cu 22% anual, ajungând la 58 de milioane de dolari în 2019, transmite IPN.

Același trend negativ, în confirmarea crizei industriei producătoare a laptelui, înregistrează industria zootehnică. Efectivul vacilor a scăzut de la 154 de mii de capete în 2011 la 81 de mii în 2020. Aceasta în timp ce doar 6% din laptele utilizat pentru procesare, provine de la întreprinderile agricole.

Agenția de Investiții a elaborat un plan investițional care estimează investițiile necesare pentru crearea unei ferme tip de 400 de vaci. Planul investițional include procurarea vacilor gestante și a furajelor necesare pentru întreținerea acestora, echipamentelor și mijloacelor tehnice, utilajelor agricole, construcția grajdurilor, dar și crearea unui sistem de evidență.

Aceste acțiuni vor contribui la mărirea numărului de vaci de la patru mii de capete la 63 de mii, în cadrul întreprinderilor agricole și, respectiv, la majorarea producției de lapte de către aceste întreprinderi până la 317 mii de tone, majorând ponderea lor în total de la 6% la 60%. Pentru atingerea acestui scop este necesară o investiție de 12979 milioane de lei.

„Studiul realizat nu doar reconfirmă potențialul de dezvoltare al sectorului neexplorat, dar și trasează soluții practice de revigorare și impulsionare a afacerilor în domeniu. Agenția de Investiții își reconfirmă intenția de a susține financiar și tehnic implementarea următorilor piloni de cercetare”, a menționat directorul general al Agenției de Investiții, Rodica Verbeniuc, citată într-un comunicat de presă.

Conform statisticilor, 94% din laptele autohton este produs de gospodăriile populației și doar 6% din laptele utilizat pentru procesare provine de la întreprinderile agricole. Totodată, doar 5% din efectivul de vaci disponibile aparțin întreprinderilor agricole, ceea ce ar însemna că Republica Moldova de facto nu are o industrie zootehnică bine conturată, marea majoritate a vacilor fiind în proprietate și de utilitate familială și nu industrială.

Procesatorii, la rândul lor, sunt obligații să colecteze laptele de la gospodăriile individuale, cu o calitate și productivitate joasă, costuri excesive în logistica colectării, rezultând într-un deficit al laptelui autohton ca materie primă și în creșterea importului laptelui, care ajung anual la 162 de mii de tone și acoperă 33% din necesitatea procesatorilor.

Același studiu denotă că Republica Moldova a exportat în 2019 produse lactate în valoare de 5,8 milioane de dolari. Exporturile au înregistrat un trend descendent în ultimii patru ani, cu o scădere medie anuală de -17%.

#lapte #Moldova #productie

Grupul de ţări cu cele mai puternice economii de piaţă G7 va proceda la o eliberare coordonată a 100 de milioane de barili de motorină şi alţi combustibili din rezervele pe care le are, prin intermediul Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE), informează știrileprotv.ro.

Măsura vine în încercarea de a stabiliza pieţele energetice mondiale, potrivit unei declaraţii comune a liderilor G7 de vineri, relatează Reuters şi AFP.

„Ne vom îndeplini angajamentele printr-o eliberare coordonată, prin intermediul AIE, a 100 de milioane de barili, care va începe imediat şi se va desfăşura pe o perioadă de 4 luni, incluzând o eliberare substanţială de motorină, concentrată la începutul perioadei, în primele 20 de zile, de către membrii şi partenerii G7”, se arată în declaraţia publicată de biroul preşedintelui francez Emmanuel Macron la finalul unei reuniuni a preşedinţilor şi şefilor de guvern din G7.

„Am convenit că nu vor exista restricţii sau interdicţii de export între membrii G7”, a precizat Emmanuel Macron, subliniind că Donald Trump, care ameninţase că va interzice exporturile de gaz american, a fost, de asemenea, „foarte clar în această privinţă”.

În acelaşi timp, preşedintele american a afirmat vineri că „Europa tocmai a acceptat să pună pe piaţă o cantitate uriaşă din motorina sa stocată în cantităţi mari”, într-un mesaj postat pe reţeaua sa Truth Social. „Procesul va începe imediat”, a asigurat preşedintele american.

Reuniunea G7 care a avut vineri prin videoconferinţă urma să încerce să găsească o soluţie la creşterea vertiginoasă a preţurilor la carburanţi. Aceasta a avut un efect pozitiv asupra preţurilor petrolului, care erau în scădere vineri, piaţa anticipând o deblocare a rezervelor europene de motorină sub presiunea Statelor Unite.

În jurul orei 13:55 GMT (16:55 la Bucureşti), preţul barilului de Brent din Marea Nordului, cu livrare în decembrie, scădea cu 1,98%, ajungând la 100,28 dolari. Echivalentul său american, West Texas Intermediate, cu livrare în noiembrie, scăzuse cu 2,93%, ajungând la 90,15 dolari, după ce a înregistrat o scădere de peste 5%, ajungând la 88,06 dolari.

Pentru a calma piaţa mondială, guvernul american face presiuni asupra Europei să recurgă la stocurile sale de urgenţă de motorină şi a ameninţat chiar să interzică exporturile sale de carburanţi către UE în cazul unui refuz.

Apropierea alegerilor legislative de la jumătatea mandatului lui Trump, de la începutul lunii noiembrie, sporeşte presiunea asupra administraţiei Trump pentru a reduce preţurile acestui combustibil utilizat pe scară largă în sectorul agricol şi în transportul de mărfuri cu camioanele. O interdicţie a exporturilor impusă de Washington ar putea, într-adevăr, să reducă preţurile pe piaţa internă, dar ar face ca preţurile motorinei să crească brusc în ţările importatoare şi ar risca să aibă repercusiuni negative asupra altor produse rafinate din Statele Unite în câteva săptămâni. Pentru Casa Albă, alternativa este ca ţările din UE să recurgă la rezervele proprii de motorină pentru a susţine piaţa.

O armă cu două tăișuri

Războiul din Orientul Mijlociu a determinat creşterea preţurilor la ţiţei în acest an, dar, mai ales, piaţa produselor rafinate este cea care stârneşte îngrijorare înainte de venirea iernii. „Scăderea capacităţilor de rafinare şi a producţiei în Orientul Mijlociu şi în Rusia, combinată cu anularea de către China a transporturilor de produse destinate exportului pentru a-şi susţine aprovizionarea internă, continuă să limiteze disponibilitatea combustibililor”, explică Ole Hansen, analist la Saxo Bank.

„O prelevare din rezervele strategice ar contribui la compensarea scăderii stocurilor comerciale” şi ar uşura presiunea asupra preţurilor, adaugă Giovanni Staunovo, într-un comentariu pentru AFP. Cu toate acestea, „rezervele strategice sunt concepute pentru a face faţă perturbărilor temporare ale ofertei, şi nu dezechilibrelor structurale ale pieţei”, reaminteşte el. Rezerve mai reduse înseamnă că „piaţa ar putea deveni din ce în ce mai sensibilă la riscurile care afectează oferta, ceea ce s-ar putea traduce prin fluctuaţii mai mari ale preţurilor”, avertizează analistul.

Preşedintele francez Macron a purtat o discuţie cu Trump în cursul nopţii, subliniind necesitatea de a colabora pentru a combate creşterea preţurilor la combustibili şi pentru a asigura disponibilitatea la nivel global a produselor rafinate, a anunţat vineri Palatul Élysée. Franţa deţine în prezent preşedinţia G7.

Reuters a relatat joi că administraţia Trump le-a cerut Germaniei şi Franţei să-şi reducă stocurile de motorină de urgenţă, sub ameninţarea unei posibile interdicţii a exporturilor de motorină din SUA, potrivit a trei persoane apropiate discuţiilor.