Experții media trag un semnal de alarmă și spun că încet, dar sigur, dispare presa scrisă din Republica Moldova. Pe lângă faptul că toate cheltuielile de tipărire devin o povară pentru managerii presei scrise, o altă problemă devine și comercializarea ziarelor și revistelor. Potrivit studiului „Piața mass-media din Republica Moldova: realități și tendințe” al Centrului de Jurnalism Independent, din cele 5700 de chioșcuri din Chișinău, doar în 120 mai este comercializată presă scrisă.

Experții de media spun că problema comercializării presei scrise în capitală persistă de ani buni. Încă la începutul lui 2017 din centrul Chișinăului au fost înlăturate 12 chioșcuri de presă, din motivul invocat că ar începe reparația capitală a principalului bulevard. Chioșcurile, însă, n-au revenit la locurile lor până în prezent.

Din 5.700 de chioșcuri și alte forme de comerț stradal din Chișinău, în doar 120 este comercializată presa. Spre finele anului 2019 alte nouă chioșcuri de presă au fost evacuate fără vreun avertisment. Autoritățile municipale au început a organiza licitații pentru dreptul de a amplasa chioșcuri în locuri prestabilite.
Însă prețurile sunt inaccesibile pentru vânzătorii de produse ieftine, dar importante și necesare, cum ar fi ziarele și revistele.

De asemenea, studiul mai relevă faptul că presă scrisă pierde teren și în raport cu cea online. Studiul necesităților media realizat în 2021 de CJI arată că presa online ocupă cel mai mare segment – 28%, din piața mass-media.

În antiteză cu presa scrisă care este în declin, studiul CIJ indică o popularitate crescândă a rețelelor Facebook și Instagram. De cealaltă parte, se înregistrează o descreștere drastică a popularității rețelei Odnoklassniki. O scădere de aproape 70 de mii de utilizatori, în doar șapte luni (între noiembrie 2020 și iunie 2021) a înregistrat și rețeaua Vkontakte. În același timp, noua rețea TikTok obține popularitate în Moldova (precum și la nivel global). TikTok era accesată de jumătate dintre tinerii cu vârsta cuprinsă între 18 și 25 de ani.

#chioșcuri #mass media #presa scrisa

Ministra Finanțelor, Victoria Belous, spune că nemulțumirile instituțiilor publice față de noua lege a salarizării trebuie analizate prin prisma posibilităților bugetare. Declarația vine după ce Consiliul Superior al Magistraturii și Consiliul Superior al Procurorilor au cerut revizuirea prevederilor privind remunerarea judecătorilor și procurorilor.

CSM solicită, între altele, majorarea cu 10 clase a poziției de salarizare a judecătorilor, în timp ce CSP susține că observațiile sale au fost preluate doar parțial.

Belous susține că dorința de majorare a salariilor este firească în sectorul public, însă orice creștere trebuie corelată cu resursele disponibile.

„Majoritatea instituțiilor publice doresc un salariu mai mare. (…) Costul legii salarizării este de peste 5 miliarde de lei”, a declarat ministra Finanțelor.

Potrivit lui Belous, autoritățile își doresc salarii mai atractive în sectorul public, inclusiv pentru angajații din sistemul de justiție, însă marja de majorare este limitată de capacitățile bugetului de stat: ”Suntem limitați, trebuie să ne ducem la buget”, a explicat ministra.

Declarațiile vin în contextul în care CSM a criticat formula propusă pentru judecători, considerând că majorările sunt insuficiente, iar CSP a solicitat modificări suplimentare ale proiectului, inclusiv un mecanism de ajustare anuală a salariilor procurorilor.