Circa 111 incendii au fost înregistrate în Republica Moldova în luna iulie, cu 40% mai puține decât în aceeași perioadă a anului trecut. Potrivit Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU), numărul victimelor traumatizate este de două ori mai mic decât media ultimilor 15 ani, iar niciun minor nu a avut de suferit.

Datele statistice ale IGSU arată că, în perioada de referință, incendiile au provocat decesul a trei persoane, iar alte două au fost rănite. Totodată, în urma intervențiilor operative, pompierii și salvatorii au reușit să salveze două persoane și să protejeze bunuri materiale estimate la circa 24,4 milioane de lei.

Potrivit instituției, reducerea numărului incendiilor este rezultatul măsurilor de prevenire și al consolidării capacităților de intervenție desfășurate la nivel național.

Analiza cauzelor producerii incendiilor arată că factorul uman continuă să fie determinant. Cele mai multe incendii au fost provocate de scurtcircuite electrice – 23 de cazuri, urmate de imprudența în timpul fumatului – 15 cazuri, incendierea intenționată – 12 cazuri și încălcarea regulilor de exploatare a echipamentelor electrice – cinci cazuri.

În același timp, IGSU a înregistrat rezultate pozitive și în gestionarea situațiilor excepționale. Pe parcursul lunii iulie au fost raportate 14 situații excepționale, fără victime. De asemenea, s-a redus numărul situațiilor excepționale cu caracter natural, tehnogen și biologico-social, precum și al focarelor de ardere a vegetației.

Inspectoratul General pentru Situații de Urgență susține că aceste rezultate reflectă eficiența activităților de prevenire și nivelul ridicat de pregătire al subdiviziunilor operative. În acest context, instituția îndeamnă cetățenii să respecte regulile de prevenire a incendiilor și măsurile de siguranță, pentru a reduce riscul producerii unor situații de urgență.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#IGSU #incendii #pompieri

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.