Un Centru de Coordonare a Infrastructurii Critice va fi creat în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, cu scopul de a spori capacitatea instituției de a anticipa și gestiona amenințări complexe, în special de natură hibridă. Procesul de înființare a centrului a fost lansat printr-o scrisoare de intenție semnată de ministra Afacerilor Interne, Daniella Misail-Nichitin, și de șeful Misiunii de Parteneriat a Uniunii Europene în Republica Moldova (EUPM Moldova), Cosmin Dinescu.

„Acest centru va contribui direct la capacitatea Ministerului de a anticipa, gestiona și răspunde la amenințări complexe, în special de natură hibridă. Beneficiile sunt clare: reacție mai rapidă în situații de criză, cooperare mai eficientă între instituții și protejarea rețelelor și serviciilor vitale pentru funcționarea statului”, informează un comunicat de presă al Ministerului Afacerilor Interne.

EUPM Moldova va oferi sprijin în toate etapele: de la planificare și expertiză tehnică, până la instruirea personalului și testarea infrastructurii de comunicare.

Această nouă inițiativă continuă colaborarea deja existentă dintre MAI și EUPM Moldova, care a dus la modernizarea comunicațiilor operative și la îmbunătățirea capacităților analitice ale Ministerului.

În cele din urmă, cetățenii vor avea parte de servicii publice mai sigure, intervenții mai rapide în situații de urgență și un nivel de securitate mai ridicat în fața riscurilor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Centru de Coordonare #MAI #sigurranță

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.