Președinta țării, Maia Sandu, a ținut să menționeze că problema regiunii transnistrene reprezintă unul din pericolele securității internaționale și a cerut sprijinul comunității internaționale privind retragerea munițiilor de la Cobasna, stânga Nistrului, informează Realitatea.md.

„Vedem din ce în ce mai multe crize de securitate care apar în diferite părți ale planetei, iar într-o lume interdependentă, precum e cea în care trăim astăzi, replicile lor pot fi resimțite pe tot globul. Când ne referim la regiunea noastră, suntem serios preocupați de deteriorarea situației de securitate din zona Mării Negre.

Aici aș dori să subliniez încă o dată că Republica Moldova este un stat angajat pentru pace. Rămânem ferm dedicați identificării unei soluții politice pașnice pentru conflictul din regiunea transnistreană a țării noastre, soluție bazată pe suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova în cadrul frontierelor sale recunoscute la nivel internațional. De asemenea, vom continua să promovăm măsuri de consolidare a încrederii, cu un accent puternic pe protejarea drepturilor și libertăților fundamentale în regiunea transnistreană – o problemă urgentă pentru țara mea.

În spiritul neutralității constituționale a Republicii Moldova și al dreptului internațional, aș dori să reiterez că poziția noastră cu privire la retragerea completă și necondiționată a forțelor ruse rămâne neschimbată. Aceasta include îndepărtarea sau distrugerea munițiilor din depozitele de la Cobasna, care reprezintă o amenințare pentru securitatea și mediul din regiune în ansamblu. Mizăm pe sprijinul comunității internaționale în acest demers”, a spus Maia Sandu în discursul său.

Potrivit șefei statului, acest lucru ține de securitatea internațională, care e supusă mai multor provocări, pe care le înfruntă țara noastră, dar și țările din regiune.

De asemenea, Maia Sandu a vorbit despre viziunea pentru prezentul și viitorul Republicii Moldova, pandemia Covid-19, schimbările climaterice, corupție și dezinformare.

#Cobasna #depozite de munitii #Maia Sandu #ONU

Haakon a devenit noul rege al Norvegiei după ce, vineri, tatăl său, Regele Harald a murit la vârsta de 89 de ani. Haakon s-a născut în 1973 și este fiul regelui Harald al V-lea și al reginei Sonja. A devenit prinț moștenitor în 1991, când tatăl său a urcat pe tron, iar de-a lungul anilor a preluat tot mai multe dintre atribuțiile regale, pe măsură ce starea de sănătate a lui Harald s-a înrăutățit.

„Da, eram un membru al familiei regale, dar nu voiam să vorbesc despre asta… La școală, asta mă făcea să mă simt neliniștit”, a scris el în autobiografia sa din 2023, intitulată „Haakon”, amintindu-și de anii petrecuți la o școală primară de stat în anii 1980.

În copilărie, prefera să rămână în umbră „pentru că atunci lucrurile mergeau prost. Atenția o puteau avea”, a scris el. A decis să nu încerce să calce pe urmele tatălui și bunicului său la Universitatea Oxford din Anglia și s-a înscris, în schimb, la Universitatea din California, Berkeley.

Voia să fie „cât mai departe posibil” de casă. Alte atracții erau scena muzicală din California – inclusiv un concert memorabil, supravegheat intens de poliție, susținut de rapperul Nas, născut în Brooklyn, în plină rivalitate hip-hop dintre Coasta de Est și Coasta de Vest. Și apoi era surf-ul. „În apă, puteam fi eu însumi”, a scris el.

La scurt timp după întoarcerea sa în Norvegia, în 1999, a cunoscut-o pe viitoarea sa soție, Mette-Marit, la un festival de muzică. Când relația a devenit publică, presa s-a concentrat pe faptul că ea era o persoană de rând și o mamă singură care își petrecuse o mare parte din tinerețe în cluburile de muzică house din Norvegia.

Această agitație s-a potolit după ce regele Harald — care se căsătorise și el cu o persoană de rând, regina Sonja, în ciuda obiecțiilor propriului tată — a primit-o public în familie.

Haakon a spus că Mette-Marit l-a ajutat să iasă din carapacea sa și a descris-o ca fiind contraponderea emoțională la mintea sa analitică. „Nu mă descurc prea bine în relațiile sociale. Mette are un talent înnăscut. Ea poate intra într-o încăpere și se înțelege bine cu toată lumea”, a scris prințul în autobiografia sa.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Haakon a devenit al patrulea rege al Norvegiei din epoca modernă — care a început atunci când țara a votat, în cadrul unui referendum, să devină monarhie în locul unei republici, odată cu declararea independenței depline față de Suedia în 1905.

După acel referendum, prințul Carl al Danemarcei a devenit regele Haakon al VII-lea al Norvegiei — continuând, din punct de vedere numeric, linia regilor norvegieni din epoca vikingilor și din Evul Mediu.

Omologul și strănepotul acelui monarh a scris în autobiografia sa că a ajuns să-și accepte rolul public: „Găsesc sens și bucurie în asta și pot încerca să fiu de ajutor celorlalți.”

Dacă își păstrează numele, va deveni regele Haakon al VIII-lea al Norvegiei, deși încă mai poate alege să și-l schimbe.

#deces #Norvegia #rege