Președinta Maia Sandu spune că operațiunea privind schimbul internațional de prizonieri a fost una complexă, desfășurată pe parcursul unei perioade îndelungate și realizată în cooperare cu Statele Unite ale Americii, Polonia și România. Șefa statului a comentat și acuzațiile apărute în spațiul public, privind grațierea și eliberarea fostului șef adjunct SIS, Alexandru Bălan, în cadrul acestui schimb.

”El nu mai este în serviciu de informații și securitate de foarte mult timp. Atunci când am preluat noi puterea, el a fost eliberat din acest sistem și evident că el deține această informație, dar în toată această perioadă a putut să ofere această informație altor state și probabil acest lucru s-a întâmplat. Deci nu cred că există alte riscuri la moment, pentru că din 2018 sau 2019, dacă nu greșesc, când a fost eliberat din Serviciu de Informații și Securitate, a putut să ofere toată această informație oricui, din păcate. Repet, pentru noi este un rezultat foarte bun că am reușit să salvăm de la închisoare și de la riscuri de orice natură doi cetățeni loiali Republicii Moldova”, a declarat Maia Sandu.

Amintim că doi ofițeri ai Serviciului de Informații și Securitate ai Republicii Moldova au fost eliberați din captivitate într-un schimb internațional. Ambasada Statelor Unite în Republica Moldova a anunțat că inițiativele de pace promovate de Donald Trump încep să producă rezultate concrete în Republica Moldova și în regiune, inclusiv prin eliberarea unor cetățeni reținuți.

Președinta Maia Sandu a confirmat că cei doi cetățeni moldoveni eliberați din captivitate în Rusia sunt ofițeri ai Serviciului de Informații și Securitate. Aceștia au fost schimbați, printre alții, pe Alexandru Bălan, fostul vicedirector SIS, condamnat pentru trădare de patrie, care a fost grațiat și lăsat să plece în Belarus.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Alexandru Bălan #gratiere #Maia Sandu

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a transmis o Adresare-Apel oficială, însoțită de o analiză juridică extinsă, autorităților, prin care denunță modul în care se desfășoară „amalgamarea normativă” a unităților administrativ-teritoriale.

Demersul vine în urma a zeci de sesizări primite de la primării membre ale CALM, care reclamă că au primit notificări unilaterale prin care li se impune includerea în anumite „clustere”, fără consultare, cu doar câteva zile la dispoziție pentru răspuns. CALM consideră termenul imposibil de respectat, întrucât legislația în vigoare prevede câteva etape ,convocarea consiliului local, consultare publică, avizare, care necesită mult mai mult timp.

Potrivit organizației, procesul afectează deopotrivă localitățile care au parcurs deja, cu bună-credință, etapa amalgamării voluntare potrivit Legii nr. 225/2023, dar și primăriile de sine stătătoare, care dispun de populație, bază fiscală și capacitate administrativă proprie. În ambele cazuri, localitățile primesc unități administrativ-teritoriale alipite fără oameni, fără bani și fără instituții, iar responsabilitatea rămâne integral pe umerii primăriilor existente.

„Primăriile au fost puse în fața unei alegeri care nu este o alegere: ori te amalgamezi «voluntar» și primești finanțare, ori ești amalgamat oricum și nu primești nimic. Condiționarea banilor publici de conformare contravine direct articolului 9 din Carta Europeană a Autonomiei Locale”, a precizat Viorel Furdui, director executiv al CALM.

Guvernul a reacționat ulterior, susținând că a comunicat transparent și consecvent despre etapele reformei administrației publice locale, atât despre amalgamarea voluntară, cât și despre etapa normativă, iar primarii și aleșii locali au fost informați și consultați pe tot parcursul procesului.

„Prin urmare, pregătirea opțiunilor de reorganizare, prezentarea acestora autorităților locale și desfășurarea consultărilor nu înseamnă că Guvernul decide reorganizarea teritoriului. Decizia juridică finală aparține Parlamentului și va produce efecte numai prin adoptarea legii organice corespunzătoare. Formula juridică poate fi rezumată clar: Guvernul analizează, fundamentează, consultă și propune, iar Parlamentul decide și legiferează”, precizează purtătorul de cuvânt al Guvernului.