Maia Sandu, despre sancționarea a patru „personaje”: UE ne ajută să-i oprim pe cei care ne blochează viitorul

„Azi Uniunea Europeană a anunțat sancționarea a cinci persoane care amenință stabilitatea și securitatea țării noastre. Patru dintre ei sunt cetățeni ai Republicii Moldova. Acești oameni certați cu legea au trădat și continuă să trădeze interesul național, pun în pericol dezvoltarea Republicii Moldova și lucrează în folosul Kremlinului”. Declarațiile aparțin președintei Republicii Moldova, Maia Sandu, fiind făcute marți, 30 mai curent, după ce Consiliul Afaceri Generale al UE a adoptat primele listări de persoane sancționate în baza noului regim de sancțiuni al UE pentru contracararea acțiunilor de destabilizare a Republicii Moldova. Este vorba de Ilan Șor, Marina Tauber, Vlad Plahotniuc și Gheorghe Cavcaliuc.

Pachetul adoptat pe 30 mai cuprinde cinci persoane listate în baza regimului de sancțiuni pentru contracararea acțiunilor de destabilizare a Republicii Moldova, precum și două persoane listate în baza regimului de măsuri restrictive pentru acțiuni care subminează sau amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei, acestea din urmă fiind în strânsă conexiune cu acțiunile de destabilizare a Republicii Moldova.

DECIS! UE pregătește lista de persoane, care vor fi sancționate pentru acțiuni de destabilizare la adresa Moldovei

„Decizia de azi înseamnă că acestor persoane nu li se va permite circulația liberă în țările ce se vor alinia sancțiunilor, le vor fi blocați banii și sechestrate averile. Uniunea Europeană ne ajută să-i oprim pe cei care vor să destabilizeze țara și să ne blocheze viitorul”, a comentat Maia Sandu.

Amintim că acordul politic privind crearea regimului de sancțiuni a fost obținut la reuniunea Consiliului Afaceri Externe din 24 aprilie 2023, procesul de adoptare a regimului fiind finalizat din punct de vedere procedural la 28 aprilie 2023. România a deținut un rol central în crearea acestui regim de sancțiuni al UE, precum și în întocmirea pachetului de listări.

Decizia zilei! Ambasadorii statelor UE la Bruxelles au aprobat sancțiuni pentru Șor și Plahotniuc. Ce urmează

Crearea acestui regim de sancțiuni se înscrie în seria de acțiuni politico-diplomatice inițiate de România în sprijinul Republicii Moldova, printre care sunt de amintit: obținerea, în 2022, prin demersuri la cel mai înalt nivel, a deciziei Consiliului European de acordare a statutului de candidat la aderarea la UE; crearea, în 2022, a Platformei de Sprijin pentru Republica Moldova, la inițiativa ministrului afacerilor externe Bogdan Aurescu împreună cu omologii săi din Germania și Franța, care a adunat deja fonduri substanțiale pentru Republica Moldova și acordă sprijin prin grupurile sale de lucru pentru procesul de reformă pentru aderare; crearea Misiunii de Parteneriat UE în Republica Moldova (EUPM Moldova) prin decizia Consiliului Afaceri Externe din 24 aprilie 2023 și lansată la Consiliul Afaceri Externe din 22 mai 2023, MAE român obținând ca aceasta să fie condusă de un diplomat român – Misiunea civilă vizează sporirea rezilienței sectorului de securitate al Republicii Moldova în domeniul gestionării crizelor și al amenințărilor hibride, inclusiv în ceea ce privește securitatea cibernetică și acțiunile de dezinformare; și multe altele.

În baza regimului de sancțiuni al UE pentru contracararea acțiunilor de destabilizare a Republicii Moldova, UE poate lua măsuri restrictive pentru contracararea acțiunilor care subminează sau amenință suveranitatea și independența Republicii Moldova, precum și democrația, statul de drept, stabilitatea sau securitatea acesteia.

Sancțiunile pot viza persoanele care subminează procesul politic democratic, inclusiv organizarea alegerilor, sau care încearcă să răstoarne ordinea constituțională, spre exemplu prin acte de violență. De asemenea, regimul de sancțiuni poate viza persoane care se angajează în abateri financiare grave în ceea ce privește fondurile publice și exportul neautorizat de capital, în măsura în care ar putea prelua controlul sau influența serios activitățile autorităților statului. Deciziile privind măsurile restrictive includ interdicția de călătorie, înghețarea fondurilor și a resurselor economice, precum și interdicția de a pune fonduri și resurse economice la dispoziția persoanelor fizice și juridice, entităților sau organismelor responsabile de acțiuni sau politici care subminează sau amenință suveranitatea și independența Republicii Moldova.

Regimul de sancțiuni este conform cu și implementează concluziile Consiliului European din 15 decembrie 2022, în conformitate cu care UE va continua să sprijine Republica Moldova în acțiunile de combatere a consecințelor multiple ale războiului de agresiune declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. El vine în completarea măsurilor restrictive implementate de SUA (octombrie 2022) și Regatul Unit (decembrie 2022) în legătură cu persoane asociate acțiunilor destabilizatoare în Republica Moldova.

#sanctiuni #Maia Sandu #UE

Joi, 23 octombrie curent, la Comrat, a avut loc o întâlnire despre care presa a scris timp de câteva ore doar cu trimitere la „surse proprii”. Președintele Adunării Populare a Găgăuziei (APG), Dmitri Constantinov, a dezvăluit într-un interviu exclusiv pentru rupor.md detalii despre discuția avută cu șeful Serviciului de Informații și Securitate (SIS) al Moldovei, Alexandru Musteață: cine și ce s-a discutat de fapt, de ce tema bașcanului a devenit un nod juridic și de unde au apărut zvonurile privind „influența lui Șor” asupra deputaților.

Principalul subiect al întrevederii nu a fost vizita șefului serviciilor speciale, ci dacă va fi relansat dialogul politic dintre Chișinău și autonomie.

Potrivit lui Dmitri Constantinov, Șeful SIS nu a anunțat despre vizita sa.

„Au venit fără avertizare. Domnul Musteață s-a interesat de starea de spirit a oamenilor, de ce gândesc deputații după alegeri și, în primul rând, când vor avea loc alegerile pentru Adunarea Populară. A întrebat și despre grupul de lucru care a activat din 2015”, a povestit Constantinov.

Șeful Adunării Populare a Găgăuziei a precizat că este vorba despre un grup de lucru interparlamentar, din care fac parte atât deputați ai Parlamentului Republicii Moldova, cât și aleși ai Adunării Populare, și a făcut trimitere la informațiile publicate pe site-ul oficial al APG.

Tot pe 23 octombrie, pe pagina online a Adunării Populare a fost publicată Dispoziția nr. 14, prin care este aprobată componența reprezentanților Găgăuziei în grupul de lucru pentru asigurarea funcționalității unității teritoriale autonome Găgăuzia.

Conform documentului, în grup au fost incluși membrii permanenți:cNicolae Ormanji (copreședinte), Serghei Zahari, Alexandr Diulgher, Demian Karaseni, Vladimir Cîssa, Nicolae Raia, Ivan Dimitroglo. Iar ca membri supleanți au fost desemnați: Dmitri Manastîrlî și Valeriu Manastîrlî.

Grupul de lucru a fost creat cu scopul de a îmbunătăți colaborarea dintre Parlamentul Republicii Moldova și Adunarea Populară a Găgăuziei, în conformitate cu normele constituționale și legislația privind statutul special al autonomiei, se menționează în comunicatul APG.

Președintele Adunării Populare a declarat că „anterior, activitatea grupului de lucru a fost suspendată, deoarece nu s-a reușit găsirea unui limbaj comun. Acum, după formarea noului Parlament, sperăm că dialogul va fi reluat. Fără dialog, nici Chișinăului, nici Comratului nu le va fi mai bine”, a subliniat Constantinov.

El a comentat și situația politică din regiune. El a menționat că alegerile pentru Adunarea Populară ar putea avea loc nu mai devreme de martie 2026, deoarece decizia privind formarea noii Comisii Electorale Centrale este așteptată pe 26 noiembrie la Curtea Supremă de Justiție.

„Așteptăm hotărârea instanței. Fără alegerea unui nou CEC, organizarea alegerilor este imposibilă. Dacă situația se deblochează, scrutinul ar putea avea loc peste aproximativ trei luni, la începutul lunii martie”, a declarat el.

În ceea ce privește Comitetul Executiv, rămas fără bașcan, președintele Adunării Populare a explicat că „potrivit legii, atribuțiile sunt exercitate automat de prim-adjunct. După 60 de zile de absență a bașcanului, suntem obligați să solicităm confirmarea oficială a statutului său. Doar după o decizie a Curții de Apel se poate vorbi despre organizarea unor noi alegeri pentru funcția de bașcan”, a precizat el.

Întrebat de rupor.md dacă în cadrul întâlnirii cu reprezentanții SIS s-a discutat despre posibile legături ale deputaților Adunării Populare cu Ilan Șor și despre situația postului public de televiziune GRT, Dmitri Constantinov a declarat că nu s-a discutat pe această temă.

„Acest subiect nu a fost abordat. Nu avem contacte cu domnul Șor. Subiectul GRT a fost menționat doar în treacăt. Mi s-a spus: uitați-vă, sunteți fondatorul GRT, acolo sunt multe amenzi și nici nu observați că se cheltuiesc bani publici. Le-am explicat că am primit recent o scrisoare de la Consiliul Audiovizualului și am transmis-o, conform legii, comisiei competente. Când se va clarifica situația, vinovații vor fi sancționați. Eu sunt pentru ca cei vinovați să răspundă.”

Constantinov și-a exprimat speranța că dialogul cu autoritățile centrale ale Republicii Moldova va fi reluat prin intermediul grupului de lucru și al noului Parlament, în care sunt reprezentați și deputați găgăuzi.