Președinta țării, Maia Sandu, merge sâmbătă, 25 martie, în UTA Găgăuzia, la o acțiune de plantare a copacilor. Informația a fost oferită pentru Realitatea.md de consiliera Maiei Sandu, Irina Gotișan.

„În data de 25 martie 2023, Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, merge la o acțiune de plantare a perdelei forestiere de protecție a câmpurilor agricole din satul Avdarma, UTA Găgăuzia. Acțiunile de plantare sunt parte a Programului Național de extindere și Reabilitare a Pădurilor și sunt desfășurate pe tot teritoriul țării, la care sunt îndemnați să participe cetățenii, agenții economici și autoritățile publice”, anunță Gotișan.

Întrebați dacă Maia Sandu ar urma să se vadă și cu bașcana Găgăuziei, Irina Vlah, reprezentanții instituției prezidențiale au precizat următoarele:

„Acțiunea nu este o vizită oficială a șefei statului în teritoriu, ci o manifestare de atitudine civică pentru îmbunătățirea calității mediului și atenuării efectelor schimbărilor climatice în Republica Moldova. În același timp, îndemnăm toate autoritățile din țară, inclusiv pe cele din UTA Găgăuzia, să manifeste o atitudine civică similară și să se alăture acțiunilor de împădurire pe terenurile identificate și pregătite în acest scop. În acest sens, administrația UTA Găgăuzia poate contacta Întreprinderea pentru Silvicultură Comrat pentru a participa la acțiuni de împădurire din apropiere sau poate contacta administrația Agenției ”MOLDSILVA” pentru a participa la acțiunile de împădurire în oricare alte localități, fără restricții sau coordonare cu vreo autoritate””.

Amintim că Programul Național de Împădurire prevede extinderea în următorii 10 ani a suprafeței de păduri din țara noastră cu cel puțin 145 de mii de hectare, proiectul fiind finanțat din bugetul de stat și din fondurile partenerilor de dezvoltare.

Inteligența artificială ar putea îmbunătăți productivitatea europeană cu aproximativ 1% pe parcursul a cinci ani, însă riscă și să accentueze inegalitățile, să suprasolicite rețelele electrice și să sporească dependența de tehnologia străină, cu excepția cazului în care guvernele statelor membre aprofundează integrarea economică, susține Fondul Monetar Internațional (FMI), transmite hotnews.ro.

Într-un raport pregătit pentru reuniunea informală a miniștrilor de Finanțe din Uniunea Europeană, care a avut loc la Dublin în 18 și 19 septembrie, FMI precizează că beneficiile și costurile asociate inteligenței artificiale (AI) ar putea fi distribuite inegal între țări, regiuni și categorii de lucrători. De asemenea, raportul subliniază că finalizarea pieței unice a UE ar contribui la o distribuție mai echilibrată a adoptării IA și a beneficiilor acesteia în interiorul blocului comunitar.

Documentul FMI repetă îngrijorările exprimate anterior de fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, precum și de Comisia Europeană, potrivit cărora fragmentarea piețelor europene de capital, energie și muncă frânează investițiile și inovarea.

60% dintre angajații marilor economii sunt expuși

FMI estimează că aproximativ 60% dintre lucrătorii din economiile europene avansate ocupă posturi cu o expunere mare pe AI.

Deși unii ar putea deveni mai productivi datorită instrumentelor bazate pe AI, alții riscă să-și piardă locurile de muncă pe măsură ce sarcinile repetitive sunt automatizate, în special în sectoarele unde AI tinde mai degrabă să înlocuiască forța de muncă, decât să o completeze.

Raportul menționează că centrele de date din Europa consumă deja aproximativ 3% din energia electrică a continentului, iar cererea de electricitate va crește semnificativ pe măsură ce utilizarea AI se extinde. Marile centre tehnologice, precum Frankfurt, Londra, Amsterdam, Paris și Dublin, se numără printre zonele cele mai expuse, aglomerările de centre de date punând deja presiune asupra rețelelor electrice locale. Pentru a remedia această situație, UE ar trebui să investească în infrastructura electrică transfrontalieră și să aprofundeze integrarea pieței europene de energie, recomandă FMI.

De asemenea, documentul avertizează că Europa riscă să creeze o nouă dependență strategică, având în vedere dominația SUA și a Chinei în dezvoltarea modelelor de AI.

Potrivit FMI, Europa va avea nevoie de investiții semnificative în propria industrie de AI pentru a evita dependența de tehnologia străină. Totodată, raportul sugerează că beneficiile AI ar putea fi distribuite inegal atât între statele membre, cât și în interiorul acestora.

Se preconizează că economiile mai avansate vor beneficia disproporționat de pe urma acestei tehnologii, fiind mai bine pregătite și mai expuse la Inteligența Artificială.