Președinta Maia Sandu nu exclude o eventuală majorare a tarifelor la energia electrică, dacă actuala criză energetică se va prelungi, iar furnizorii vor fi nevoiți să achiziționeze electricitate la prețuri care depășesc nivelul inclus în tarifele actuale. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV.

Șefa statului a explicat că situația este determinată de scăderea nivelului apei în Dunăre, fenomen care afectează producția și disponibilitatea energiei electrice în întreaga regiune. Potrivit acesteia, evoluția crizei depinde în mare măsură de condițiile meteorologice din următoarele săptămâni.

„Dacă nu va ploua în următoarele săptămâni, s-ar putea ca această criză să se prelungească. Nu doar noi trecem prin această criză, ci întreaga regiune. În Europa de Vest și în Europa Centrală nu a plouat suficient, iar consecințele sunt nefaste pentru toată lumea”, a declarat Maia Sandu.

Președinta a subliniat că instituțiile statului și companiile din sectorul energetic depun eforturi pentru a asigura alimentarea cu energie electrică, inclusiv prin achiziții la prețuri foarte ridicate.

„Instituțiile statului și întreprinderile din sectorul energetic își fac datoria și încearcă să identifice surse de energie, chiar și în condițiile în care aceasta este greu de găsit pe piață. Până în prezent, autoritățile au reușit să gestioneze situația. Totodată, acestea au obligația de a procura energie inclusiv la prețuri foarte ridicate, chiar și la nivelurile exagerate despre care am vorbit”, a precizat șefa statului.

Maia Sandu a avertizat că, în cazul în care costurile de achiziție vor depăși nivelul prevăzut în tarifele actuale, autoritățile ar putea fi nevoite să discute despre o ajustare a acestora.

„Dacă, la un moment dat, prețul pe care îl plătesc întreprinderile care achiziționează energia va depăși prețul inclus în tarif, s-ar putea să discutăm și despre creșterea tarifelor. Nu ne dorim acest lucru și sunt sigură că nimeni nu își dorește acest lucru”, a spus președinta.

În acest context, șefa statului a făcut un nou apel către populație să reducă consumul de energie electrică în orele de vârf, pentru a limita necesitatea achiziționării energiei la prețuri foarte ridicate.

„Rugămintea către cetățeni este să facem economii în orele de vârf, astfel încât să nu trebuiască să cumpărăm mult curent la prețuri foarte ridicate. Le mulțumesc cetățenilor care au auzit apelul autorităților și sunt sigură că mulți oameni au redus consumul”, a conchis Maia Sandu.

Republica Moldova se confruntă în ultimele zile cu dificultăți pe piața regională a energiei electrice, pe fondul scăderii istorice a nivelului apei în Dunăre, care a redus producția hidroenergetică și a limitat disponibilitatea energiei în regiune. Din acest motiv, prețurile la electricitate au crescut semnificativ, iar autoritățile au lansat apeluri repetate către populație și agenții economici să reducă consumul în orele de vârf.

Potrivit Energocom, pentru ziua de 6 august, sistemul electroenergetic al Republicii Moldova înregistrează un deficit comercial de 39 MWh în intervalul 16:00–17:00, în timp ce pentru restul zilei au fost identificate și realocate volumele necesare pentru acoperirea consumului. Autoritățile au precizat anterior că deconectările planificate reprezintă o măsură de ultimă instanță și vor fi aplicate doar dacă energia nu va putea fi procurată nici măcar la prețurile foarte ridicate de pe piață. Totodată, președinta Maia Sandu nu a exclus posibilitatea unei majorări a tarifelor la energia electrică, în cazul în care costurile de achiziție vor depăși nivelul inclus în tarifele actuale.

Moldova se confruntă și astăzi cu un deficit de energie electrică. Ce spun autoritățile?

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#energie electrica #Maia Sandu #majorare #tarif

Dosare de corupție care se întind pe ani de zile și ajung să fie încetate fără condamnări, după expirarea termenelor de prescripție. De la începutul anului, 32 de cauze penale gestionate de Procuratura Anticorupție au fost încetate. Reprezentanții instituției susțin că tergiversarea proceselor nu poate fi imputată exclusiv procurorilor. Printre cauzele invocate se numără schimbarea repetată a completelor de judecată și volumul mare de dosare, pe fondul plecării unor judecători din sistem în urma evaluării externe, transmite Moldova1.

„Vreau să menționez că perindarea acestor dosare în instanța de judecată nu a fost doar vina Procuraturii Anticorupție, a fost și un efect al vetting-ului, unde mai mulți judecători au plecat din sistem, ulterior alți judecători au plecat la pensionare în legătură cu împlinirea vârstei. Astfel, avem cauze penale care s-au perindat în trei sau patru complete de judecată”, a declarat șeful Procuraturii Anticorupție, Marcel Dumbravan, la Conferința anuală privind extinderea Uniunii Europene, desfășurată pe 9 noiembrie la Chișinău.

Încetarea proceselor penale ca urmare a expirării perioadei în care o persoană poate fi trasă la răspundere a fost semnalată și în evaluarea Comisiei Europene privind progresele Republicii Moldova în procesul de aderare la UE.

„Vom implementa un mecanism de monitorizare a acestor cauze și tot ce depinde de Procuratura Anticorupție, inclusiv înaintarea cererilor de accelerare în instanța de judecată, va fi primordial pentru noi”, a precizat procurorul-șef.

Numărul insuficient de judecători pune presiune asupra celor rămași în funcție, în special atunci când aceștia trebuie să gestioneze simultan numeroase cauze, inclusiv dosare cu un grad ridicat de dificultate. În aceste condiții, obiectivele de eficientizare a sistemului trebuie corelate cu măsuri de consolidare a capacităților instituționale, a precizat președintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Sergiu Caraman.

„Cred că mesajul central al acestui raport [al Comisiei Europene] este că noi am reușit totuși să construim o parte importantă din ceea ce înseamnă arhitectura instituțională a reformei. Însă trebuie să accelerăm transformarea acestei reforme în rezultate concrete și palpabile pentru cetățenii noștri”, a declarat Sergiu Caraman.

Durata proceselor diferă în funcție de categoria cauzelor și de nivelul instanței. În 2025, examinarea unui dosar penal la Curtea Supremă de Justiție a durat în medie doi ani și nouă luni. În schimb, în cazul litigiilor de contencios administrativ, examinate în primă instanță, timpul mediu s-a redus de peste două ori, de la 476 de zile la 209 zile.

„Și raportul Comisiei identifică exact această contradicție. Aș vrea să nuanțez însă că în special în ceea ce privește eficiența, în raport este indicat un progres. Avem rezultate pozitive inclusiv în ceea ce privește examinarea cauzelor de contencios administrativ la nivelul primelor instanțe”, a subliniat Sergiu Caraman.

Autoritățile raportează, totodată, o creștere a numărului de condamnări și a severității pedepselor în cauzele de corupție. În primele zece luni ale anului 2026, în dosarele gestionate de Procuratura Anticorupție au fost pronunțate 88 de sentințe de condamnare în privința a 128 de persoane.

„Dacă în anul 2020 doar 6% din cauzele penale examinate de instanța de judecată se încheiau cu sentință cu executare reală cu închisoarea, în prezent această cifră a depășit 38%. Prin urmare, ca să fie pe înțelesul tuturor, nu se mai tolerează comiterea infracțiunilor de corupție ca în anii precedenți și severitatea pedepselor urmează concomitent cu fapta comisă”, a declarat șeful Procuraturii Anticorupție.

Marcel Dumbravan a precizat că, de la începutul anului, 51 de persoane au fost condamnate la pedepse cu închisoarea cu executare, iar alte 37 au primit amenzi. Potrivit acestuia, pedepsele privative de libertate au fost aplicate mai frecvent decât cele pecuniare. Totodată, 32 de cauze penale au fost încetate din cauza expirării termenelor de prescripție.

Potrivit Codului penal, termenele de prescripție sunt de trei ani pentru infracțiunile ușoare, cinci ani pentru cele mai puțin grave, 15 ani pentru infracțiunile grave, 20 de ani pentru cele deosebit de grave și 25 de ani pentru cele excepțional de grave. Dacă dosarul ajunge în instanță înainte de expirarea termenului, prescripția se întrerupe și începe să curgă un nou termen. Legea prevede și situații în care calcularea acestuia se suspendă. Expirarea termenului poate duce la încetarea procesului penal, fără pronunțarea unei condamnări.

Sistemul judecătoresc continuă să se confrunte cu un deficit considerabil de magistrați, inclusiv pe fondul demisiilor în contextul vetting-ului. În septembrie 2026, în instanțele din țară erau 167 de funcții vacante, iar în unele judecătorii un singur magistrat avea în examinare peste 1.300 de dosare.

Curtea Supremă de Justiție funcționa cu doar 12 judecători din cele 20 de posturi prevăzute. Pentru a suplini lipsa de personal, Consiliul Superior al Magistraturii a lansat noi concursuri, inclusiv pentru 15 funcții în cadrul Colegiului specializat anticorupție al Judecătoriei Chișinău.