Președinta Maia Sandu s-a întâlnit marți, 28 mai, cu fostul președinte al României, Traian Băsescu. În acest sens, șefa statului a venit cu un mesaj de mulțumire.

„Azi am avut bucuria să-l reîntâlnesc pe ex-Președintele României și deputatul în Parlamentul European, Traian Băsescu, și să-i mulțumesc pentru grija călduroasă și preocuparea constantă față de soarta Moldovei”, a scris Maia Sandu pe pagina sa de Facebook.

De asemenea, ea a mai adăugat că președintele Băsescu a avut mereu și continuă să aibă „încredere în puterea noastră”, a cetățenilor Republicii Moldova și de a „reafirma demnitatea națională, libertatea și aspirațiile europene”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Între 2004 și 2014, Traian Băsescu a fost președinte al României. La 1 ianuarie 2007, în timpul mandatului său de președinte, România a aderat la Uniunea Europeană.

Amintim că în anul 2016, fostul președinte al Republicii Moldova, Nicolae Timofti, i-a acordat lui Traian Băsescu cetățenii țării noastre. În același an, când la putere a venit Igor Dodon, acesta i-a retras cetățenia moldovenească lui Traian Băsescu, dar nu şi soţiei lui.

Fostul preşedinte român a atacat decizia în instanţă, cerând să fie anulat decretul, în primăvara anului 2017.

În ianuarie 2018, Judecătoria Chişinău a respins cererea lui Traian Băsescu, depusă împotriva lui Igor Dodon „ca fiind neîntemeiată” şi constata că decretul lui Igor Dodon este legal, decizia fiind atacată din nou de Traian Băsescu.

#intalnire #Maia Sandu #Moldova #Train Basescu

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.