Decesul artistei Valentina Rusu-Ciobanu a afectat-o și pe președinta țării, Maia Sandu, care a transmis astăzi un mesaj de condoleanțe odată ce a aflat despre trecerea în neființă a pictoriței.

„Am primit cu multă tristețe vestea trecerii în neființă a artistei Valentina Rusu-Ciobanu. Inegalabila pictoriță a plecat dintre noi la doar câteva zile după împlinirea vârstei de 101 ani. Blândă, bună, cu zâmbet discret, artista a fost martora unui secol zbuciumat de istorie a acestui pământ, pe care l-a pictat simplu, în culori luminoase și clare. Performanța sa artistică și libertatea cu care a creat reprezintă un model la care ne putem raporta cu toții. Moldova a pierdut un stâlp al artei sale naționale. Suntem cu toții norocoși că am trăit în veacul Valentinei Rusu-Ciobanu. Sincere condoleanțe familiei, fiului Lică Sainciuc, celor apropiați, tuturor celor care au iubit-o și i-au apreciat arta și creația”, se arată în mesajul de condoleanțe transmis de șefa statului.

Amintim că, ieri, 1 noiembrie, consiliera șefei statului, Maia Sandu, pe domeniul culturii, Angela Brașoveanu a anunțat despre decesul pictoriței, Valentina Rusu-Ciobanu, cetățean de onoare al municipiului Chișinău, care zilele trecute a împlinit vârste de 101 ani.

Cu un mesaj de condoleanță a venit și ministrul Culturii, Sergiu Prodan, ieri. Astăzi, 2 noiembrie, Președinția a lansat și un necrolog.

Valentina Rusu-Ciobanu s-a născut la 28 octombrie 1920, în Chișinău. A fost atrasă de artele plastice din copilărie și și-a păstrat pasiunea pentru pictură de-a lungul anilor. În anul 1937, merge la studii la Școala Belle-Arte din Chișinău, după care, la începutul anilor ’40, urmează studiile la Academia de Arte Frumoase din Iași. În 1947 a absolvit Școala de Arte Plastice „I. Repin” (azi Colegiul Republican de Arte Plastice „A. Plămădeală”) din Chișinău. Astfel, Valentina Rusu-Ciobanu aparține generației de artiști plastici basarabeni care s-au format în ambianța culturală a României interbelice, dar care au creat și s-au afirmat în a doua parte a secolului XX, în condițiile restrictive ale regimul sovietic.

Primele lucrări ale Valentinei Rusu-Ciobanu au apărut în anii ’50, remarcându-se rapid prin stilistica lor îndrăzneață și modernă. Printre acestea se numără picturile „Fată la fereastră”, „La bal mascat”, „Tinerețe”, „La joc”. Anii ’70 au reprezentat deceniul cel mai prolific în activitatea de creație a artistei – ea s-a manifestat plenar în portret, natură moartă și pictură de gen, dar și în scenografie. A realizat decorul la spectacolele „Radu Ștefan întâiul și ultimul” de Aureliu Busuioc, la Teatrul „Luceafărul” din Chișinău și „Păsările tinereții noastre” de Ion Druță, montat la Teatrul Mic din Moscova.

Este laureata Premiului de Stat al RSSM (1974), Maestru Emerit în Artă din RSSM (1980), Artistă a Poporului (1985). În 1996, a fost distinsă cu „Ordinul Republicii”, iar în 1998 a obținut Premiul Uniunii Artiștilor Plastici pentru întreaga activitate. În 2009 i s-a decernat medalia „Dimitrie Cantemir” a Academiei de Științe a Moldovei, iar în anul 2010 i se conferă titlul de Cetățean de onoare al orașului Chișinău. În 2020, a fost distinsă cu Ordinul „Meritul Cultural” în grad de Mare Ofițer, Categoria C – „Artele plastice“, acordat de președintele României, Klaus Iohannis. A avut numeroase expoziții în țară și peste hotare – în România, Bulgaria, Polonia, Canada, Siria, Irak, Franța. Lucrările ei au fost expuse la Muzeul Național de Artă al Moldovei, care păstrează în fondurile sale o colecție importantă a picturilor Valentinei Rusu-Ciobanu, la Centrul Expozițional „Constantin Brâncuși”, la Biblioteca Națională a Republicii Moldova. Picturile sale se regăsesc în galeriile de artă din multe țări.

#condoleante #deces #Maia Sandu #mesaj de condoleante #Valentina Rusu-Ciobanu

Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, susține că sectorul silvic nu are nevoie de un număr mare de angajați, ci de oameni care își fac corect meseria și sunt cu adevărat interesați de protejarea pădurilor. Declarația a fost făcută în cadrul emisiunii „Forum” de la Vocea Basarabiei.

Hajder a recunoscut că există problema lipsei de specialiști în domeniu, inclusiv a numărului redus de tineri interesați de studiile în silvicultură. Totuși, ministrul spune că acest lucru nu ar trebui să împiedice restructurarea sistemului.

„Decât să păstrăm un om care are intenții rele și nu își face corect treaba, mai bine fără el. Să rămână oameni cinstiți, care își fac treaba”, a declarat Hajder.

Ministrul a explicat că, în opinia sa, un sistem silvic eficient nu trebuie să fie construit în jurul numărului de angajați și al salariilor acestora, ci în jurul necesităților reale ale pădurilor.

„Noi nu avem nevoie de păduri ca să dăm o tonă de salarii, ca să hrănim o tonă de oameni care lucrează pe spatele ei. Nu ne trebuie să punem presiune pentru salarii pe păduri. Noi trebuie să avem exact atâția oameni cât ne trebuie ca să ajute pădurile”, a spus ministrul.

Hajder a subliniat că, după reorganizarea sistemului, numărul angajaților ar putea fi mai mic, dar aceștia ar trebui să fie mai bine pregătiți și implicați în protejarea pădurilor.