Taxele de roaming pentru moldoveni în Uniunea Europeană ar putea fi eliminate în 2025. Subiectul a fost discutat de Maia Sandu cu noul președinte al Consiliului European, Antonio Costa.

Întrevederea a avut loc în timpul deplasării președintei Moldovei la Bruxelles. Aceasta este prima întâlnire a președintei Moldovei, după preluarea mandatului de şef al Consiliului European de către Antonio Costa, pe 1 decembrie 2024.

„Pentru perioada imediat următoare, am convenit să începem cât mai repede implementarea programului de creștere economică, susținut de UE, să finalizăm în 2025 negocierile pentru aderarea la Zona unică de plăți, pentru ca moldovenii să nu mai plătească taxe pentru tranzacțiile cu băncile din UE și să eliminăm, în totalitate, taxele de roaming.

Împreună cu António Costa și Uniunea Europeană, suntem pe drumul cel bun, iar Moldova va continua să progreseze și să construiască un viitor mai bun pentru toți cetățenii săi”, a declarat Maia Sandu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La rândul său, Antonio Costa și-a exprimat sprijinul ferm al Uniunii Europene pentru parcursul european al Moldovei. Oficialul a reafirmat angajamentul său de a susține inițiativele care vor aduce beneficii directe cetățenilor noștri.

Precizăm că un proiect privind liberalizarea roamingului este pregătit de către autoritățile de la Chișinău și supus consultărilor publice. În 2023, mai mulți operatori de telecomunicații din UE și din Republica Moldova a decis de comun să reducă tarifele la roaming, începând cu 1 ianuarie 2024, decizia fiind facilitată de Comisia Europeană.

Ulterior a fost aprobat Planul de acțiuni prioritare UE – Republica Moldova, includerea Republicii Moldova în „roam like at home” fiind una dintre acțiunile cheie, iar liberalizarea roamingului a devenit parte componentă a Acordului actualizat de asociere Republica Moldova – UE.

Roamingul nu va mai bate la buzunar moldovenii! Se pregătește proiectul de liberalizare a tarifelor în UE

#liberalizare #Maia Sandu #Moldova #roaming #UE

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.